Maria a fost miruită din cer cu darurile de a îmbrăca verbul matern în rime, de a da viaţă frumuseţii prin poezie, prin împodobirea, brodarea cămăşilor din pânză şi a catrinţelor cu mii de mărgele colorate, o adevărată artă. Astfel dă naştere celor mai frumoase şi mai inedite veşminte – cămăşile şi catrinţele cu flori boiereşti, cu trandafiri, cu maci, gherghine etc., brodate cu mărgele, într-un cuvânt, costumului naţional – mândria volocenilor...
Mă bucură faptul că încă din anii studenţiei la Universitatea Naţională „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi am asemenea prieteni talentaţi precum Grigore GHERMAN, care şi-au croit singuri calea spre piscurile muzicii populare româneşti, prin muncă asiduă, norocul îmbrăţişându-l cu bucuria de a evolua pe cele mai prestigioase scene.
Ţinutul nostru bucovinean e bogat în talente, în tineri dăruiţi cu har divin, care prin vocile splendide cuceresc mii de inimi. Cu dorul vibrând în suflet pentru tot ce e românesc, ce ne aminteşte de gloria străbunilor, ne bucură inimile că printre valoroasele talente ce poartă faima Bucovinei noastre dragi în lume strălucesc şi stelele tinerilor, dar deja consacraţilor şi îndrăgiţilor interpreţi de muzică populară Grigore GHERMAN, originar din Ţinutul Herţei, Ilie CARAŞ, originar din pitoreasca vatră de vrednici români de pe Valea Siretului, s. Ropcea, raionul Storojineţ, afirmându-se ca excelenţi continuatori ai Generaţiei de Aur în arealul folclorului românesc...
Cu realizări frumoase în palmaresul activităţii, distinsul medic Constantin Olaru, cu domiciliul în Cernăuţi, a împlinit vârsta venerabilă de octogenar.
La 27 decembrie curent, la sediul Societăţii „Mihai Eminescu”, s-a desfăşurat o conferinţă, consacrată împlinirii a 130 de ani de la ultima revenire a Poetului nostru naţional la Cernăuţi pentru a sărbători, la 25 decembrie 1885, Crăciunul, anume la Horecea, unde îşi avea casă şi pământ sora mai mică, Aglaia Drogli, fapt despre care ziarul nostru a scris mai amănunţit în numărul precedent, iar peste două zile, de la Gara din Cernăuţi, a plecat cu trenul spre Suceava.
...românilor din ţinutul Cernăuţiului li se deschideau uşile reîntâlnirii şi regăsirii la sânul Mamei celei drepte şi adevărate. Din ambele părţi ale frontierei dorul era mai arzător, în orice oraş al României ar fi evoluat Corul „Dragoş Vodă”, pretutindeni coriştii erau înconjuraţi de oameni cu ochii înlăcrimaţi...
...cei miruiţi cu har de Mântuitor, precum a fost radiojurnalistul, prozatorul şi poetul Mircea Motrici, care face parte din cohorta cărturarilor din Udeştii Sucevei, sunt aleşii destinului,
Că la Herţa există dragoste de carte, că aici trăiesc „români naturali”, vorba lui Constantin Tănase, vicepreşedintele Consiliului Raional, s-a simţit din interesul cu care au fost ascultate prezentările scriitoarei Doina Cernica şi dr. Alis Niculică, şefă de secţie la Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”. Dar la noi cuvântul românesc încă n-a ieşit din exil.
Dan Stoenescu, ministrul care va coordona relația cu românii din străinătate, nu crede într-o repatriere masivă a celor care trăiesc dincolo de frontiere. Totuși, aceștia ar putea fi atrași în proiecte de afaceri derulate în România, prin crearea unui fond de investiții pentru diaspora și prin facilitarea accesului la fondurile europene.
Deşi Porţile Lerului s-au deschis duminica precedentă în frumoasa noastră Bucovină fără troiene spulberate şi cu arome primăvăratice, efervescența datinilor şi obiceiurilor moştenite din moşi-strămoşi, spectaculozitatea pieselor şi fineţea veşmintelor populare, scoase de zile mari din lada cu zestre a bunicilor, colindele inedite şi pluguşoarele, cu clinchet argintiu de clopoţei, trase de plăvani-năzdrăvani din Voloca, Cernăuţi şi Pătrăuţi până la Straja, România, ca bobul Graiului semănat să crească şi să rodească, mânaţi de cei mai vrednici românaşi de pe plaiurile mioritice, au adus lumină şi miracul din oaza Datinii Străbune în Pomul de Crăciun la ce-a de-a XXI-a ediţie a Festivalului „Florile Dalbe”, organizat tradiţional de Societatea „Mihai Eminescu”.
... probabil, nu a fost doar o simplă coincidenţă ca Societatea Regională „Golgota” să convoace conferinţa de dare de seamă anume în înălţătoarea zi a Sfântului Ierarh Nicolae (pe stil vechi) – biruitorul, viu fiind încă în memoria urmaşilor calvarul prin care a trecut neamul nostru după „eliberarea” ţinutului de către ocupanţii bolşevici, acea pagină neagră din istoria românilor bucovineni, înstrăinaţi de Patrie printr-un gard de sârmă ghimpată, înfiptă în inima şi sufletul lor ce încă mai sângerează. De altfel, această divină zi deschide pentru noi, românii din Bucovina cedată, nu doar oaza sărbătorilor creştine de iarnă, ci şi speranţa în biruinţa binelui asupra răului, în Ziua cea Mare a Libertăţii, că, sub picătura lacrimii de aproape 75 de ani a unui neam stefanian, va cădea şi zidul de piatră ce separă o Inimă de Mamă-Ţară.
Mă durea rău inima din cauza unui necaz în familie şi cântecul m-a vindecat. Vasile Şoimaru mi-a făcut o mare surpriză, aducând cu sine trei muzicanţi renumiţi din Basarabia – Vasile Iovu, cu fermecătorul său nai, Simion Duja, maestru la clarinet, şi Petre Neamţu, virtuoz al acordeonului
Liderul fracţiunii BPP, Iuri Luţenko, şi-a cerut scuze pentru comportarea nedemnă a colegului bătăuş, care de acum, fiind exclus din BPP, este deputat independent...
Ediția a II-a a Campaniei OAMENII TIMPULUI a ajuns la final. Ceremonia de acordare a premiilor din acest an a avut loc sâmbătă, 12 decembrie, în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași. Gala Extraordinară OAMENII TIMPULUI a fost transmisă în direct de postul Realitatea TV.