În seara zilei de azi, la sediul Consulatului General al României la Cernăuţi, dl Dan Stoenescu, Ministrul Delegat pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, s-a întâlnit cu liderii comunităţii româneşti din nordul Bucovinei,
Astăzi, în partea a doua a zilei, delegaţia Statului Român în frunte cu dl Dan Stoenescu, Ministrul Delegat pentru Relaţia cu Românii de pretutindeni – senatorul Viorel Badea, deputatul Mihai Aurelian şi persoanele ce i-au însoţit, dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, dl ministru consilier Ionel Ivan s-au întâlnit cu conducătorii regiunii şi municipiului Cernăuţi – dnii Oleksandr Fyşciuk, şeful Administraţiei Regionale de Stat, Ion Muntean, preşedintele Consiliului Regional, Oleksii Kaspruk, primarul Cernăuţiului.
Senatorul Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, şi deputatul Aurelian Mihai, membru al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților , vor vizita regiunea Cernăuți,în perioada 1-2 aprilie 2016.
Învingătorii au fost desemnaţi cu diplome şi premii băneşti, cadouri, cărţi, CD-uri, rechizite şcolare. Cei 11 participanți la Olimpiada Naţională de Română din Ucraina, vara curentă se vor odihni în tabără, în România, prin intermediul Programului DPRP "ARC -2016".
In perioada 31.03-02.04.2016, domnul Dan Stoenescu, ministrul pentru relaţia cu românii de pretutindeni, se va afla în vizită la Cernauţi. Domnul ministru va participa la manifestările de comemorare a victimelor regimului stalinist de la Fântâna Albă, ce vor fi organizate la 1 aprilie
...când fetele cele frumoase ca zânele din poveştile româneşti şi voinicii din corul „Dragoş Vodă” au cântat atât de frumos „Avem o Ţară scumpă şi mândră, /Avem şi iarăşi vom avea;/ Duşmanul care astăzi râde, /Va tremura privind la ea…”, am lăcrimat. Aşa cântam, când eram tânăr, băieţandru, şi făceam armata la români. Am cântat şi eu împreună cu ei şi mi se părea că am, cum atunci, doar 20 de ani, că timpul n-a trecut fulgerător, că Ţara noastră dragă n-a fost împărţită, tăiată în două
La 28 martie curent, Graţie Patriei noastre istorice, Guvernului României, care, prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din cadrul MAE, a finanțat parțial organizarea, la Cernăuţi, în capitala Bucovinei istorice, a avut loc cea de-a II-a ediţie a Olimpiadei de Limbă şi Literatură Română – etapa naţională din Ucraina.
Când a apărut pe lume, părinţii se obişnuiseră deja cu graniţa ce le-a despărţit gospodăria. Tatăl său se consola că i-a rămas măcar mica covălie, după ce sovieticii au mutat sârma ghimpată cu câteva sute de metri mai spre România, iar 17 membri ai mult suferindei familii au fost deportaţi şi şi-au găsit sfârşitul în stepele Kazahstanului.
am avut revelaţia Cernăuţiului din perioada românească, simţind farmecul oraşului de pe coline, prin vibraţia sufletului unui neromân. Pe timpul Austriei veneau doamne de la Lviv, iar mai târziu – din Bucureşti, să cumpere pălării de la patronul evreu din Cernăuţi...
Au murit cel puţin 38 de oameni şi 150 au fost răniţi...
Înconjurată de sate româneşti ucrainizate, Voloca pe Derelui e o vatră de vrednici români cu rădăcini adânci în glia strămoşească. Dăinuind sub semnul Datinii străbune prin păstrarea cu sfinţenie a credinţei şi tradiţiilor, idealurilor naţionale, volocenii întotdeauna au stat zid de piatră în apărarea Limbii Materne,
Sperăm că delegaţia gorjeană va ţine cont şi de remarca făcută de distinsul diplomat, reprezentantul Consulatului General al României la Cernăuţi, dl Edmond Neagoe, care, vorbind despre semnificaţiile ansamblului monumental de la Târgu Jiu, a spus că ar fi bine să fie duşi acolo câţi mai mulţi copii din Cernăuţi, să vadă pe viu Masa Tăcerii
Ne bucurăm că în şcolile cu limba română de predare din Cernăuţi nu s-au deschis clase ucrainene, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea şcolilor din raionul Noua Suliţă. Însă, acceptând în tăcere predarea a tot mai multe obiecte în ucraineană, nici nu e nevoie să se deschidă asemenea clase, căci degrabă ne vom trezi şi cu aceste şcoli complet ucrainizate. Şi-atunci ce rost va avea să strigăm că iată am mai pierdut o şcoală! Liderii se întâlnesc, liderii discută, monitorizează, scriu demersuri şi scrisori deschise, lungi cât o zi de post,
...la ceas de despărţire îi spunem: s-o ningă cu drag aducerile-aminte şi florile eminesciene. Iar noi, toţi românii din acest ţinut, să fim vrednici de a o pomeni, de a trăi cu credinţă şi dragoste de valorile româneşti, aşa cum a trăit şi a luptat pentru dăinuirea lor Elena Fedoreac
Născută în comuna de martiri Mahala, într-o familie de oameni gospodari cu dragoste de grai şi Ţară, Maria poartă în inimă drama neamurilor şi din partea mamei, şi din partea tatei. Suferinţele lor au făcut-o să se angajeze în activităţile Societăţii „Golgota”...