Această nouă carte a lui Ciprian Bojescu este destinată cu precădere cititorilor care ştiu ce înseamnă dorul de plaiurile natale, călcate cu brutalitate de cizma bolşevică, care cunosc calvarul refugiilor şi care sunt animaţi de dragostea de Limbă şi de Ţară, care nutresc speranţa în reîntregirea unui neam urgisit ce încă nu se regăseşte pe o singură hartă.
-Dnă primar, din primăria comunei Mahala fac parte 4 sate, care e părerea dumneavoastră referitoare la respectiva lege, e bine ca satele româneşti să se unească?
Sala de Expoziţii a Muzeului Regional de Artă Cernăuţi a găzduit o valoroasă expoziţie de imagini artistice, realizate de artişti fotografi din România şi Ucraina, organizată de Asociaţia „Euro Foto Art”, în cadrul Festivalului Fotografiei Europene, sub patronajul Ministerului Culturii şi Consulatului General al României la Cernăuţi.
Crezul meu de cetăţean care mă reprezintă a fost şi este prosperitatea poporului, limba, credinţa, că lupta întăreşte convingerea. Or, cel mai solid paladiu al românilor, smulşi de la sânul Patriei, este limba maternă ce ne-a ocrotit. Dacă am fi pierdut această ocrotire – limba română, probabil, nu mai existam astăzi, nu era în Bucovina nici un român”.
...în locul lor vor veni alte scumpe odoraşe ale românilor devotaţi limbii materne.
Semnarea, la 2 octombrie 2014, de către prim-ministrul României Victor Ponta şi omologul său ucrainean Arseni Iaţeniuk, a Acordului privind micul trafic de frontieră între Ucraina și România ce a intrat deja în vigoare de la 14 mai curent şi prevede călătoria cetăţenilor fără vize şi este aplicabil pentru locuitorii unei zone de 30 km până la 50 km de ambele părţi ale graniţei, cu dreptul de şedere de 90 de zile, de fiecare dată. e un nou succes al relaţiilor bilaterale dintre guvernele român şi ucrainean.
Recent, în Sala Roşie a complexului „SUMMIT EVENTS & CONFERENCE” din Chişinău, s-a desfăşurat conferinţa „ACASĂ ÎN EUROPA – multiculturalism şi interculturalitate”, organizată de TVR Cluj în cadrul proiectului “Jurnalist în România”...
Mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru că trăiesc, mă bucur de primăvară
După faimoasa „eliberare” din 1940, rămânând nici ţărani, nici orăşeni, românii din Horecea au cunoscut cea mai mare batjocură la care poate fi supus omul gospodar. Li s-a luat tot ce s-a putut răpi...
...ne-am închinat şi noi la locul unde-şi dorm somnul nemuririi mai mult de 600 de ostaşi români, căzuţi în cel de-al doilea război mondial, şi 400 de martiri asasinaţi în primul an al regimului stalinist în nordul Bucovinei.
Deşi credeam că nu există pe pământ un mai mare dor de România decât la noi, românii din Bucovina înstrăinată, am constatat cu tristeţe că o durere asemănătoare au în suflete şi fraţii noştri maramureşeni din dreapta Tisei, căci doare ori de câte ori priveşti prin geam şi vezi România, punându-ţi aceeaşi întrebare: „De ce s-a pus sârma ghimpată ce împarte Bucovina, de ce s-a pus graniţa pe Tisa?”.
Dragi compatrioţi! Duminică, 24 mai 2015, la sediul Societăţii pentru Cultura Românească “Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (Piaţa Centrală, 9), va avea loc lansarea cărţilor scriitorilor bucovineni:
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 18 mai 2015, la reuniunea Grupului de Prieteni ai Ucrainei, organizată la Bruxelles, în marja Consiliului Afaceri Externe. Aceasta este prima reuniune a Grupului de Prieteni organizată în anul 2015 şi cea de-a doua după semnarea Acordului de Asociere UE-Ucraina. Partea ucraineană a fost reprezentată de ministrul afacerilor externe Pavlo Klimkin.
Ar mai fi şi a treia inimă românească – Cernăuţiul... Mircea Druc este primul care „beneficiază” de un termen nelimitat de a vizita Ucraina, explicit Cernăuţiul, oraşul în care a trăit, a desfăşurat o intensă activitate publică...
Dincolo de orice durere, în pofida faptului că România sprijină Ucraina în demersul ei european şi nu numai, avem încă destui „prieteni” venetici care aruncă pietre în ogorul nostru, al românilor băştinaşi, ne bârfesc şi ne ponegresc, or, fiecare judecă după sine, nu avem de ce să ne plângem pe soartă privind susţinerea şi ajutorul ce ne vine ca o lumină salvatoare din Patria noastră istorică şi prin prisma Consulatului General al României la Cernăuţi, în deosebi, în persoana Excelenţei Sale, dnei Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi. Şi-apoi ne numărăm şi noi, românii din istorica provincie a României, printre fericiţii, cărora le-a zâmbit norocul să-i aibă, în fruntea misiunii diplomatice române, ca piloni de sprijin şi înţelegere, pe excepţionalii diplomaţi Ilie Ivan şi Romeo Săndulescu, Tatiana Popa şi Eleonora Moldovan. Deşi ultima ne reprezintă cu nobleţă şi vrednicie, provoacă invidia unor răuvoitori, care mereu ne atacă. Dar, oricum, câinii latră, caravana merge.