… cu angajamente concrete privind repararea podului de peste Prut, grantul în valoare de 100 de milioane de euro acordat R. Moldova, precum și alte Acorduri și tratate bilaterale semnate astăzi, este esențial că între cele două state românești există o agendă comună pentru apropierea românilor de pe cele două maluri ale Prutului.
În consecinţa scăderii virozelor, îmbolnăvirilor Covid, regiunea Cernăuţi aflându-se în prezent în zona „portocalie”,
Această ediție conține noutăți și modificări pe care vă invităm să le consultați și să ne transmiteți observațiile, sugestiile și completările pe care le considerați necesare la adresa de e-mail: proiecte@dprp.gov.ro.
„Am avut o şedinţă a CSAT în care fiecare instituţie şi-a prezentat planul de acţiune, în condiţiile în care acest conflict ar începe în perioada următoare. Din punctul nostru de vedere, al Ministerului Afacerilor Interne..
Creațiile doritorilor de a participa la concurs se primesc în perioada de 10-25 aprilie 2022. Jurizarea se va face între 10 și 25 mai. Rezultatele se vor comunica în iunie, prin email și în numărul 30 al revistei Surâsul Bucovine
Tezaurul pe care ni l-au lăsat Grigore şi Lora Bostan e menit să cultive spiritul şi sentimentul naţional, în primul rând, pentru tânăra generaţie, iar rădăcina lui e în opera distinsului şi eruditului cuplu la care au osârduit împreună, pe care trebuie s-o studieze şi s-o cunoască tinerii studioşi – monumentala lucrare despre scriitorii din Bucovina, volumul „Pagini de literatură română”.
Conştientizează cel ce s-a „angajat să slujească neamului”, scriitorul cu rădăcini regăţene Gheorghe Calamanciuc. Dramaturgul , poetul si prozatorul Gheorghe Calamanciuc, membru al US din România și al US din R. Moldova, originar din Mihoreni, Ţinutul Herţei, fostul jud. Dorohoi, teritoriu romanesc ocupat de sovietici în 1940, care trimite scrisori Guvernului, Preşedintelui României, „să nu uite de Cernăuţiul lui drag, de Casa lui Aron Pumnul, aproape demolată, de românii înstrăinaţi nu din propria lor voinţă”, îşi sărbătoreşte ziua de naştere. La mulţi ani, multă sănătate şi inspiraţie, maestro!
Nu există pe lume bucurie mai mare decât acea de a gusta din rodul pomului pe care l-ai sădit. De câţiva ani buni Iurie Levcic, directorul Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, consilier la Consiliul Raional Cernăuţi,culege rodul acestui pom bogat în talente – Ansamblul folcloric „Perla” - adunând în coloana vertebrală a neamului peste 150 de tineri românaşi în suflet cu dragoste de neam, de cântecul şi portul popular românesc, care păstrează vie flacăra identităţii noastre româneşti pe aceste ţinuturi istorice. Le-a crescut în simţire şi vibraţie românească în „Grădina cu flori multe”
Anume despre valoarea și rolul literaturii, al culturii, al credinței, rugăciunii, cărțlor scrise, tradițiilor populare, datinelor străbune, am început șednța ordinară a clubulu literar LIRA. A fost o ședință de sărbătoare, or, la 6 februarie am sărbătorit ziua mea de naștere, în cadrul acestui club, în anturajul neostenitelor doamne din sfera culturii: biblotecara șefă Maria Ștefureac, directoarea căminulu cultural Larisa Popescu-Chedic și conducătoarea artstică Natalia Balan.
Deşi a trecut vremea sorcovelor, această tradiţională şi frumoasă urare o adresăm unei frumoase şi distinse doamne, harnica şi osârduitoarea scriitoare, publicistă, profesoara Eleonora Schipor, cea care ţine mereu aprinsă iubirea de neam, le altoieşte discipolilor săi dragostea faţă de limbă, tradiţii, de tot ce e românesc. De-a lungul anilor a editat culegeri de versuri, a valorificat moştenirea literară a poetului martir Ilie Motrescu din Crasna, a organizat seri literare, conferinţe,expoziţii de carte, omagiind astfel marele personalităţi ale Bucovinei, activând fructuos şi ca vicepreşedinte al Societăţii „Golgota” a Românilor din Cernăuţi...
Au trecut 81 de ani de la masacrul din noaptea din 6 spre 7 februarie 1941, când lângă localitatea Lunca din actualul raion Herţa, sute de români nevinovaţi din satele din jurul Cernăuţiului, majoritatea fiind din Mahala, au fost secerați pe malul drept al Prutului de gloanţele mitralierelor grănicerilor sovietici, au fost înjunghiaţi de baionetele călăilor bolşevici şi îngropaţi de viu, unica vină a acestor oameni paşnici fiind dorinţa de libertate, de a scăpa de jugul ...
Numai în satul Voloca pe Derelui – 513 de români băştinaşi, mai mult de jumătate de sat, au fost înscrişi în lista neagră a deportărilor, Petrea PENTELEICIUC al lui Toderică , fiind considerat „duşman al lui Lenin”, a fost întemniţat, sfârşindu-şi zilele, după 5 ani de torturi şi chinuri îngrozitoare, într-o închisoare din Ucraina Apuseană, noii stăpâni, punându-şi scopul să distrugă populaţia românească băştinaşă din Bucovina răpită şi înstrăinată de Ţară, i-au întemniţat şi deportat pe cei mai destoinici fii ai baştinei ca să li se şteargă urma şi neamul.
Discuția dintre cei doi șefi de stat a avut loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Ucraina, respectiv al evoluțiilor îngrijorătoare de securitate din imediata proximitate a Ucrainei, în regiunea Mării Negre
Despre existenţa în Cupca (Nordul Bucovinei) a unei biserici ne mărturiseşte un document din anul 1575, adică din timpul lui Petru Şchiopul. Acest lăcaş de închinare se afla în cătunul Selişte. În manuscrisul fostului cantor bisericesc, Vasile Timiş, decedat în 1995, se notează că în partea răsăriteană a satului numită Bohorodice, în grădină unei văduve, cu mulţi ani în urmă se oficia serviciul divin sub patru peri, dintre care unul mai este şi astăzi. Anume acolo, după opinia acestui modest cronicar, s-ar fi aflat cel mai vechi loc de închinare în Cupca.
Am spicuit din pagina Domniei Sale de Facebook doar câteva comentarii, care îl caracterizează pe acest destoinic fiu al Herţei care îşi îndeplineşte, în calitate de Şef al Secţiei de Cultură Herţa, cu demnitate îndatoririle faţă de Ucraina, ţara în care trăieşte, al cărui cetăţean loial este, dar nu-şi uită originile, Patria istorică, îşi iubeşte şi preţuieşte Ţara şi limba strămoşilor. Un asemenea cetăţean deschis şi corect, onest şi cinstit, care nu are ce ascunde, trebuie să fie preţuit şi nicidecum învinuit de trădare, că “slujeşte altui stat” doar pentru faptul că pe “site-ul Consiliului Orăşenesc Herţa e cu tricolorul altui stat”. Respect dle Adrian! Succes în activitate!