Pentru prima dată, din Ucraina la eveniment au participat şi 50 de tineri din regiunea Cernăuţi (Storojineţ, Crasna, Ciudei, Pătrăuţii de Jos şi de Sus, Suceveni, Băhrineşti, Carapciu, Bănceni ş.a.) în frunte cu părintele Gheorghe Covalciuc...
... unii se miră chiar că mai vorbim româneşte, însă
În frumoasa şi pitoreasca localitate de vrednici români, Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ, datinile şi tradiţiile poartă însemne valorice, moștenite din moși-strămoși... Deşi fiecare cotropitor, care a râvnit la bogăţia Ţării noastre şi care ne-a subjugat, s-a străduit să le bage pe gât românilor băştinaşi cultura şi tradiţiile lor,
„Credinţa este o rădăcină pe care cresc tulpinile, florile şi fructele faptelor bune”. Or, o astfel de rădăcină viguroasă a dăinuirii prin credinţă dă rod pe pământ românesc, în grădina evlaviei .., iar .duşmanul de moarte al nostru suntem noi înşine, când ne înstrăinăm copiii de limba maternă
Vă invităm dragi conaţionali, la 31 august, cu începere de la ora 11.00, să fim împreună în această zi la redacţia ziarului „Zorile Bucovinei”, sub auspiciile geniului protector al lui Eminescu – Poetul care ne-a înveşnicit graiul în veşminte alese. Vă aşteptăm să veniţi cu bucuriile şi durerile limbii noastre mult pătimite în anii de înstrăinare de Patria mamă. La ora 10.30 vă aşteptăm la depunerea de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuţiului.
A pătimit, asupra casei sale au fost aruncate pietre, dar a rămas ca un stâlp al românismului.
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a Patriarhiei Kyivului
La 24 august a.c., de Ziua Independenţei Ucrainei, pe stadionul din or. Herţa a avut loc festivalul raional de folclor. De altfel, e o sărbătoare internaţională, deoarece i-a reunit în Ţinutul Herţa pe românii din Ucraina, România şi Republica Moldova prin cântec, muzică şi dans popular românesc, iar hainele populare au fost oglinda portului nostru naţional şi tradiţiilor seculare.
În Crasna-Huta, situată la doar o aruncătură de băţ de Putna lui Ştefan cel Mare, mai bine zis, separată printr-un gard de sârmă ghimpată, instalată în inima Crasnei de un regim barbar ce şi în prezent are aceleaşi intenţii hrăpăreţe
Cu cât mai întinse depărtările, cu atât mai mare a fost bucuria întâlnirii. S-au oprit pentru un minut prelungit de reculegere la cimitir, aprinzând lumânări la mormintele celor care le-au fost ca adevăraţi părinţi.
18 august 2016 a fost pentru toţi cei prezenţi la „Zorile Bucovinei” ziua când ne-am înnemurit cu familia Motrescu, precum şi cu toţi românii din constelaţia celor demni, curajoşi, oameni de care nu se lipesc lacheii şi mişeii.
La 18 august a.c., fostul nostru colaborator în anii 1967-1969 Ilie MOTRESCU, publicistul şi ziaristul, poetul martir, folcloristul şi animatorul cultural, patriotul român din Crasna Putnei, care a devenit un simbol al dârzeniei şi curajului, al dragostei şi Iubirii de Ţară,
spre deosebire de alte sate ce o înconjoară şi care şi-au pierdut originile româneşti, Voloca, ruptă de la sânul Patriei istorice după „eliberarea” din 1944 de către iscoadele sovietice, în pofida tuturor vicisitudinilor, şi-a păstrat şi promovează în continuare Graiul, tradiţiile româneşti, portul popular. Şcoala Medie din această vatră străbună e una din puținele din ţinut ce nu are clase ucrainene
La Cernăuţi, Nicolae Spătaru a primit o porţie bună de încurajare pentru a trece de la modeste încercări la realizarea sa ca prozator consacrat
Deşi, când apar probleme acute, mă refer, în primul rând, la ucrainizarea sau închiderea şcolilor cu limba română de predare din Bucovina istorică,