TEODOR IONICĂ – VIRTUOZUL DIRIJOR DE LA VOLOCA Crugul vieţii i s-a sfârşit poate că neîmplinit, stingându-se din viaţă la 18 martie 1981, la Suceava, rămânându-i în manuscrise mai multe lucrări, printre care şi cartea sa de căpătâi – „Monografia satului Voloca ”, Probabil, n-aş greşi dacă aş spune că muzica sălăşluia în sufletul lui încă din leagăn. În pofida faptului că domeniul său de studiu iniţial a fost dreptul, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Cernăuţi, pasiunea vieţii i-a fost muzica. De altfel, venind pe lume la 15 februarie 1909, în „grădina raiului, unde curge lapte şi miere”, după cum avea să scrie mai târziu despre frumoasa şi pitoreasca sa baştină în „Monografia satului Voloca”, cărturarul Teodor IONICĂ a crescut într-un mediu muzical familial, sub aco
O poveste frumoasă ce va fi spusă nepoților: cum românii din Bucovina înstrăinată și-au păstrat rădăcinile neamului - Ansamblul Etnofolcloric ” Izvoraș” din Ropcea, Storojineț, purtător de datini și comori străbune Deși nu e ușor să fii străin la tine Acasă, românii din nordul istoric al Bucovinei, din Ucraina, în pofida vicisitudinilor nedrepte ale istoriei, au avut curajul și îndrăzneala să-și păstreze, prin valurile nefaste ale vremurilor, Graiul, credința, dansul, cântecul și portul popular românesc - sfinte relicve moștenite din moși-strămoși. Și totul grație unor oameni cu suflet mare, unor profesioniști, patrioți și iubitori de neam până-n măduva oaselor, care nu-și uită menirea, vorba Marelui Eminescu - "Nu uităm menirea noastră de Români şi de Creştini", din tezaurul folcloric românesc inspirându-se și Poetul Național
„DOINA PRIMĂVERII” LA HORBOVA HERŢEI LE-A ADUS ROMÂNILOR DORUL ROMÂNESC CU PARFUMUL PRIMĂVERII Frumoasă și bogată a fost Duminica ”Doinei primăverii” La Horbova, înnobilată de comori folclorice ale românilor dornici de cântec și joc. Or, poporul român are cele mai frumoase tradiţii ce-şi au rădăcina de veacuri în tezaurul folcloric strămoşesc.
Scriitorul Ion Cozmei comemorat la liceul din Cupca Peste tot în aceste zile, ba mai calde, ba mai reci ale acestui Mărțișor, ce-i drept cam trist acum, este comemorată ziua de naștere poetului național al Ucrainei Taras Șevcenko. Alături de marele Cobzar ucrainean, marcăm post-mortem și ziua de naștere a poetului sucevean Ion Cozmei. Voi menționa că în acest an, marcăm 210 ani de la nașterea poetului național al Ucrainei, Taras Șevcenko și 73 de ani ai regretatului poet, traducător, epigramist, publicist Ion Cozmei din Suceava.
În fagurele de miere al limbii române, tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, sub sceptrul simbolului nostru Național – ”Mărțișorul” La Liceul nr.6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți, director Ion Ignat, s-a desfășurat, la 10 martie curent, cea de-a 8-a ediție a Festivalului-concurs „Mărțișorul - simbol al primăverii”, organizat de Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, președinte Lilia Govornean, în parteneriat cu Departamentul Învățământ și Știință al Administrației Militare Cernăuți.
Cu roș-albe Mărțișoare, confecționate de elevii liceului din Cupca, Primăvara și Mărțișorul s-au împletit în cununa păcii Cu roș-albe Mărțișoare, confecționate de elevii liceului din Cupca sub îndrumarea bunilor dascăli, dar și literar-muzicale, îmbinate cu fragmente din poveștile lui Creangă, cu scenete din viața Cobzarlui ucrainean, cu Ruta Roșie a ilustrului compozitor bucovinean Volodomor Ivasiuk - întâmpinăm primăvara. Primăvara care sperăm că ne va aduce pacea mul dorită, ne va aduce liniștea
La Boian, pe moșia lui Ion Neculce, românii se țin de neamul românesc. „Sărbătoarea primăverii la baștina lui Ion Neculce”, in Boianul Bucovinei. Astăzi, în Ziua când sunt prăznuiți cei 40 de Sfinți, pe stil vechi, pe moșia lui Ion Neculce din Boianul Bucovinei, primăvara a intrat în drepturile ei nu dor cu Mărțișori, ci și cu porumbeii păcii mult visate, cu ”ghiocei”, lalele, arome de busuioc, zâne și voinicei, ca într-o adevărată legendă, țesută în tradiția neamului cu fir de mătase – alb și roșu – de soții Lenuța și Serghei Poclitar, tânăra familie de veche viță românească care, nu demult, a creat Asociația dezvoltării culturii și tradițiilor”Boianul Bucovinai”, dar deja au reușit cu succes să adune în leagănul ei comorile Datinii moștenite din moși-strămoși, să revigoreze rădăcina neamului cu frumoasa tradiție a Mărțișorului - simbolul dăi
Mărțișoare în legănat de cântec și mângâieri de bucium în Țara dorului românesc - comuna Ciudei, nordul istoric al Bucovinei Rămânem tari în credința că, având asemenea tinere vlăstare care-și iubesc limba, cântecul și dansul popular românesc, ne vom menține sufletul, vom dăinui cât lumea pe aceste meleaguri străbune prin Neam, Credință, Limbă
„Împletit din dragoste și dor românesc, Mărțișorul, această firavă speranţă ce-l ţine pe român în oaza tradiţiei, - dantelat în comorile folclorice ale neamului românesc din româneasca vatră, comuna Ciudei, nordul istoric al Bucovinei Tradiţia românească spune că Mărţişorul, în deosebi cel împletit cu dragoste şi dor din cele două fire – alb şi roşu, asemenea celui ancestral, este un odor sfântşi trebuie sărbătorit. El ne aduce norocul şi sănătatea, alungă paguba şi duşmănia. Tot tradiţia spune că persoana care poartă Mărţişorul se împrieteneşte cu Soarele – protectorul sănătăţii, iar cel care-l dăruieşte, oferă persoanei dragi o fărâmă de Soare.
Veșnic tânărului poet - Vasile Tărâțeanu, Arcașul Neamului românesc din nordul Bucovinei La gimnaziul din Probotești s-a desfășurat întrunirea metodică a profesorilor de română și a bibliotecarilor. Și a fost dedicat acest eveniment veșnic tânărului poet -- Vasile Tărâțeanu.
Sfătosul bunic din Humulești... Deja e cald afară, primăvara e timpurie în acest an.. Iar prima zi a primei luni de primăvară ne vine cu multașteptatul Mărțișor. Dar ne vine și cu ziua de naștere a celui mai mare povestitor român Ion Creangă. Or, nu există român care să nu fi citit și auzit, admirat ș zâmbit la citirea sau vizionarea minunatelor povești ale vestitului humuleștean.
Se împlinesc 75 de ani de la naștere și 45 de ani de la tragica dispariție a renumitului compozitor ucrainean Volodymyr Ivasiuk În aceste zile de primăvară încărcate de atâtea evenimente mai avem una deosebită. Anul acesta se împlinesc 75 de ani de la naștere și 45 de ani de la tragica dispariție a renumitului compozitor ucrainean Volodimir Ivasiuk. Soarta i-a fost tragică, aidoma marilor oameni ai lum
Înveșmântată în straiul românismului şi irepetabilelor tradiţii străbune, Sărbătoarea Mărțișorului - cea de-a 27 ediție a Festivalului ”Mărțișorul”, a sosit la Cernăuți cu speranță la pace Sărbătoarea Mărțișorului ce ne defineşte ca popor cu vechi și frumoase tradiţii, care e şi simbolul românismului, acum, când luptăm pentru Limba lui Eminescu şi a lui Creangă, a sosit ca o binecuvântată lumină a speranţei la pace, la dăinuirea noastră prin Limbă, prin Datini. „Mărţişorul” - această firavă speranţă ce-i ţine pe români în oaza tradiţiei, a sosit la Cernăuți cu fulgi de iubire și cu florile primăverii, cu Mărțișoare împletite din dragoste și dor românesc, dăruite la 1 Martie doamnelor române din nordul istoric al Bucovinei de către diplomații de la Consulatul General al României la Cernăuți în frunte cu dna consul general Irina-Loredana Stănculescu. Ne-a umplut sufletul de bucuria primăverii și Festivalul ”Mărțișor”, organizat de Societatea pentru Cultura și Literatura Română ”M. Eminescu” în Palatul Universității d
De Mărțișor, în oaza primaverii –Mărțișoare, flori și zâmbete pentru doamnele române din Cernăuți de la diplomații de la Consulatul General al României. Mulțumim diplomaților români pentru soarele pe care ni l-au adus în suflete, pentru clipele de grație în leagănul dorului românesc! Luna Mărţişorului a intrat deja în toate drepturile ei. Dăruim şi primim Mărţişoare ca să ne aducă noroc, prosperitate şi sănătate. Pentru strămoşii noştri, Mărţişorul avea rolul de talisman şi era oferit de Anul Nou (la 1 martie) persoanelor apropiate împreună cu urări de bine, sănătate, bucurii şi dragoste. La geto-daci, Anul Nou începea la 1 martie, iar calendarul lor popular avea doar două anotimpuri:vara şi iarna, pentru că primăvara şi toamna erau considerate anotimpuri de trecere. Mărţişorul era confecţionat dintr-o monedă găurită legată de un fir împletit care se purta la gât până când persoana care l-a purtat vedea un pom înflorit. Atunci, mărţişorul se lega de ramurile acelui pom şi se credea că Noul An va fi la fel de frumos pentru cel care l-a purtat, ca şi pomul înflorit. Aici, la Cernăuți, pe acest picior străbun de plai, în dulcea Bucovină a lui Eminescu, în Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare, anul acesta Mărțișorul, simbolul scump sufletului nostru, a debutat frumos ca în legendă, doar cu multă tristețe din cauza războiului, care ne ține într-o continuă durere după pierderile de vieți tinere, bucovineni care luptă pe frontul din estul și sudul Ucrainei. Obiceiul de a dărui şi a primi Mărţişoare în prima zi de primăvară e vechi ca şi neamul românesc. Ne-au amintit de această frumoasă tradiţie, înrădăcinată de veacuri în sufletul românului oriunde s-ar afla, diplomații de la Consulatul General al României la Cernăuți – dna Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, ministrul plenipotențiar Nicolae-Dan Constantin, consulul general de carieră Laurențiu Ciocan, referentul principal Florin Stan, care le-a oferit Mărțișoare și flori
La mulți ani, cântăreței Lilia Sandulesa, originară din Marșenița! Îndrăgitul cuplu și duet bucovinean, Lilia Sandulesa și Ivo Bobul, originar din Tereblecea vor concerta la Cernăuți Astăzi, 28 februarie, este ziua de naștere a Artistei Poporului din Ucraina, Lilia Sandulesa. Ea a împlinit 66 de ani. Cântăreața s-a născut pe 28 februarie 1958 în satul Marșinița, r-n Noua-Suliță, consăteancă cu o altă Artistă a Poporului din Ucraina, Sofia Rotaru.