Lumina din Lumina Învierii, tradiției neamului Românesc, ne-au adus-o românașii din Boianul Bucovine
22 aprilie 2025 | Categorie: Cultură
Lumina din Lumina Învierii, tradiției neamului Românesc, ne-au adus-o românașii din Boianul Bucovinei Frumoasele obiceiuri și tradiții se mai păstrează și astăzi în vatra satului românesc – Boianul Bucovinei. Toate florile primăverii și-au revărsat aromele prin cântec, finețea, farmecul datinii, a portului popular, păstrat cu sfințenie de veacuri de românii din acest colț pitoresc de Țară, pe unde Miorița își poartă dorul românesc, la Festivalului Internațional Pascal ”Lumina Învierii – Bucurie și speranță”, organizat din inițiativa și prin osârdia tânărului cuplu Elena și Serghei Poclitar, președintele Asociației dezvoltării culturii și tradițiilor românești ”Boianul Bucovinei”, menit să revigoreze tradițiile străbune pe moșia cronicarului Ion Neculce, la baștina regretaților profesori și mari patrioți, soții Bizovi – Vasile și Eleonora.
Poezia e muzica inimii..
21 martie 2025 | Categorie: Cultură
La Cernăuți, cu sufletul frumos, de Ziua Poezieiю Poezia e muzica inimii.. "Poezia este tot ce merita sa ne amintim dintr-o viața”. Poezia este însăși viața cu toate bucuriile și durerile ei Pentru Ana Blandiana, de exemplu, poezia este o evadare către o lume idilică, momentul de întregire și inspirația divină. Despre adevărații poeți se spune că sunt mesagerii luminii divine, îngeri coborâți din cer să ne facă viața mai frumoasă, mai încărcată de sens și lumină. Ei vin arareori printre noi din Lumea Divinului, care nu cunoaște durerile și suferințele sufletești ale pământenilor. Nu o dată am intuit faptul că, în momentele lecturării unei cărţi de poezie, fiinţa noastră e cuprinsă de o liniște absolută de un farmec irezistibil. Poeziile parcă sunt niște ființe nevăzute translucide, care ne călăuzesc prin diversitatea lumilor imprevizibile în care trăiesc stările vieții umane specifice iubirii, dorului, durerii, fericirii, disperării, invidiei, regretelor …
Cu Eminescu, astăzi, de ziua Poeziei …
21 martie 2025 | Categorie: Cultură
De ziua Internaţională a Poeziei, marcată anual la 21 martie, instituită de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale, revenim din nou la creaţia Marelui nostru Poet Mihai Eminescu. Deşi s-au perindat ani, veacuri, nimeni n-a reusit să se ridice la înălţimea Luceafărului Poeziei Româneşti, să-l egaleze pe poetul nepereche Eminescu, care cu pietate pentru limba română şi neperitoarele valori ale neamului, a crea inegalabilele sale capodopere.
Se întorc strămoșii în morminte, când văd atâta trădare de neam! Să ne bucurăm ori să plângem? Noi, românii din regiunea Cernăuți, să mulțumim autorităților ucrainene pentru grija ce ne-o poartă – din 32 de Licee cu clase cu predare în limba română și 2 școli de gradele 1-III din 2027 vom rămâne doar cu 4 licee cu limba română de predare. Or, avem ceea ce merităm…
14 martie 2025 | Categorie: Cultură
Unde-i Liceul din Voloca, Bade Gheorghe, sat românesc, înconjurat de sate românești ucrainizate? Unde-s liceele din Boian, Bade Gheorghe, din Carapciu, Iordănești, Oprișeni, etc? Aceeași soartă se prevede și pentru Liceul din comuna românească martiră Mahala ce va deveni bilingv din 2027. Încotro mergem, dragi conaționali? Înțelegem politica statului ucrainean de asimilare, dar de neînțeles rămâne poziția unor patrioți, a unor lideri, copiii, nepoții cărora învață în școli cu limba ucraineană de predare, iar ei beneficiază de ajutor financiar din partea statului român, a românilor care-și dau odraslele în clase cu predare în ucraineană. Se întorc strămoșii în morminte, când văd atâta fățărnicie, atâta trădare de neam! E jalnic! Dacă se continuă într-un asemenea ritm, în doar câțiva ani, pe pământurile strămoșești nu va fi nici urmă de român.
Caravana Culturii și Civilizației Românești - la Cernăuți. Românii din nordul istoric al Bucovinei sunt flămânzi nu de hrană trupească, ci de cea spirituală
11 martie 2025 | Categorie: Cultură
Caravana Culturii și Civilizației Românești - la Cernăuți. Românii din nordul istoric al Bucovinei sunt flămânzi nu de hrană trupească, ci de cea spirituală Amfitrionii evenimentului: Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți (președinte dr.Cristina Paladean), Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți (președinte Nicolae Șapca, Societatea „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (președinte Vasile Bâcu).
Ion Cozmei comemorat la liceul din Cupca
11 martie 2025 | Categorie: Cultură
Ion Cozmei comemorat la liceul din Cupca Peste tot în aceste zile, ba mai calde, ba mai reci ale acestui Mărțișor, ce-i drept cam trist acum, este comemorată ziua de naștere poetului național al Ucrainei Taras Șevcenko. Alături de marele Cobzar ucrainean, marcăm post-mortem și ziua de naștere a poetului sucevean Ion Cozmei. Voi menționa că în acest an, marcăm 211 ani de la nașterea poetului național al Ucrainei, Taras Șevcenko și 74 de ani ai regretatului poet, traducător, epigramist, publicist, om de cultutră, Ion Cozmei din Suceava. Aproape în toate clasele se vorbește atât la lecțiile de literatură, dar și la alte obiecte despre viața și opera nemuritoare a Cobzarului ucrainean, dar și despre importanța traducerii operelor sale în alte limbi, noi, acordând importanță limbii române.
Româna – pe cale de dispariție în Cernăuți, în Ucraina. Și aceasta o face românul trădător și vânzător de neam cu mâna lui. Or, fiecare pasăre pe limba ei piere
4 martie 2025 | Categorie: Cultură
Româna – pe cale de dispariție în Cernăuți, în Ucraina. Și aceasta o face românul trădător și vânzător de neam cu mâna lui. Or, fiecare pasăre pe limba ei piere În pofida faptului că România sprijină și ajută Ucraina în acest sângeros război cu Rusia, printre eroii care luptă, au murit apărând Ucraina, sunt și mulți români, politica statului a rămas aceeași – se face tot posibilul să-i asimileze pe români, să se elimine limba română din școli. Parcă nu mai au altă ocupație parlamentarii ucraineni, decât să dea ”recomandări” consiliilor locale, directorilor de școli. Dar ce e mai dureros și trist: răul îl face tot românul cu propriile-i mâni, ambiții, cu servilitatea caracteristică iobagului.
Maria Iliuţ - dulcea privighetoare din Crasna Bucovinei
3 martie 2025 | Categorie: Cultură
Maria Iliuţ - dulcea privighetoare din Crasna Bucovinei De zeci de ori am scris despre această doamnă deosebită pe paginile ziarelor noastre. O cunosc de aproape 25 de ani şi o văd mereu neschimbată: tânără, energică, talentată, frumoasă, blândă, îngelegătoare şi foarte bună la suflet.
Constantin Brâncuși a făcut piatra să cânte... pentru omenire. Povestea neștiută a Coloanei Infinitului - 149 de ani de la nașterea renumitului sculptor
19 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Brâncuși este simbolul nostru În fața "Coloanei infinitului" Simți că prinzi aripi, ca pasărea măiastră, Iubirea plutește la "Poarta sărutului", Brâncuși este și va fi mândria noastră. Fiu de țăran din Hobița cu forță-n brațe Cu putere de creație și zidire , A făcut piatra să cânte,să se-nalțe, Spre a fi opera de desăvârșire... Gândurile lui au prins formă și culoare, Într-o operă de mare-nsemnatate, Coloana infinită se-naltă spre soare, Strălucind peste timp în eternitate. Alaturi de el stăm la "Masa tăcerii" Cu douăsprezece scaune rotunjite, Ce așteaptă-n tăcere lungă musafirii, Ca jumătăți de sferă perfect lustruite. Brâncuși e simbolul nostru national, Chiar dacă și francezii l-au adoptat, Este și rămâne artistul Universal Cu opere originale,de neegalat! Drepturi rezervate de autor Valentina Petraru An de an, la data de 19 februarie sărbătorim Ziua Națională Constantin Brâncuși, pentru a-l omagia pe artistul care a revoluționat limbajul plastic și care continuă să fie și astăzi unul dintre marii ambasadori ai țării noastre. A oferit creația sa întregii lumi, fiecărui suflet care a trecut pragul atelierului său din Paris, dar Constantin Brâncuși va aparține etern poporului român. Exprimarea esenței în sculptură, eleganța formei, îmbinarea artei populare cu rafinamentul parisian sunt doar câteva dintre elementele definitorii pentru cel care a pus sufletul românesc în forme universale. Ne înclinăm astăzi în fața simplității unui geniu care a făcut istorie prin opera sa, fiind recunoscători pentru amprenta de neclintit a harului său și neprețuita contribuție pe care uriașul sculptor a avut-o în îmbogățirea culturii universale”, a declarat ministrul Culturii, Lucian N. Romascanu Născut la data de 19 februarie 1876, în satul Hobiţa, județul Gorj, Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX. Lucrările sale, adevărate capodopere, atrag publicul să treacă pragul muzeelor, iar pe noi să ne mândrim că România a dat lumii unul dintre marii creatori de geniu. Coloana Infinită este o operă a sculptorului Constantin Brâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu-Jiu, compus din ”Coloana Infinită”, ”Poarta Sărutului” și ”Masa Tăcerii.
Pe aripi de poezie, Acasa la Grigore Vieru, Pererita, Republica Moldova
17 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Ca de fiecare data, sunt mandra de prestatia participantilor din Ucraina pe scena acestui festival, ma refer la frumoasa familie Serghei-Elena Poclitar , (surorile Sofia si Anastasia), insotite de alti elevi talentați din Boian, la mica noastra vedeta bucovineana Daria Crețu si îngerul ei păzitor Daniela Ignat, despre care cu siguranță voi relata la Radio Ucraina Internațional)
Mircea Mintenco – 85 de ani de neuitare
17 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Mircea Mintenco – 85 de ani de neuitare (In memoriam) La 17 februarie anul curent se împlinesc 85 de ani de când a văzut lumina zilei ucraineanul cu rădăcini românești Mircea Mintenco din satul Cuciurul Mare din zona Storojinețului. Tot anul acesta se împlinesc 5 ani de când a plecat spre un alt tărâm. Mircea Mintenco, pe care l-am cunoscut personal, cunoștea bine limba
Când era o crimă să fii român, a aprins lumina ”Zorilor Bucovinei”, menținând spiritul românesc în Bucovina înstrăinată – astăzi, fostul redactor-șef, poetul Ion Chilaru ar fi împlinit 88 de ani
15 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Când era o crimă să fii român, a aprins lumina ”Zorilor Bucovinei”, menținând spiritul românesc în Bucovina înstrăinată – astăzi, fostul redactor-șef, poetul Ion Chilaru ar fi împlinit 88 de ani A avut curajul să permită arborarea tricolorului Românesc, în august 1991, chiar în geamul ziarului ”Zorile Bucovinei”, organului de presă al Comitetului regional Cernăuți al Partidului Comunist din URSS.
S-a născut în ziua în care este sărbătorită iubirea! A cântat iubirea de Neam, Țară, Limbă, Mamă, Femeie – 16 ani fără marele poet Grigore Vieru
14 februarie 2025 | Categorie: Cultură
”Basarabia este un copil înfășurat în sârmă ghimpată, la fel precum Bucovina… Iubire, Patrie, Libertate, Mamă și Limbă - sunt cuvintele care definesc opera şi viaţa celui care a fost marele poet român Grigore Vieru. Marele poet al neamului nostru, Grigore Vieru, cel care a reușit prin simplitatea versurilor sale să cultive în sufletul a zeci de generații dragostea de neam și țară, de limba română și valorile naționale, ar fi împlinit astăzi 90 de ani. Grigore Vieru a scris cele mai frumoase poezii de dragoste. Dragostea de mamă, de Țară, de Neam…Or, Dragostea este cel mai profund sentiment ce menține viața pe pământ !
Un an fără Maestrul Mihai Amihalachioaie, vestitului artist din Republica Moldova, originar din ținutul Herței
14 februarie 2025 | Categorie: Cultură
Un an fără Maestrul Mihai Amihalachioaie, vestitului artist din Republica Moldova, originar din ținutul Herței A fost un veritabil instumentist, muzician, dirijor, compozitor, Maestru în Artă... Mihai Amihalachioaie s-a născut și și-a petrecut copilăria în satul Molnița, din raionul Herța. De mic a îndrăgit muzica, instrumentele muzicale, în special acordeonul. Anume ca acordeonist s-a afirmat în lumea muzicii. A studiat muzica la Chișinău. A condus orchestra de muzică populară „Busuioc Moldovenesc”, pe urmă a devenit director și dirijor al Orchestrei de Cameră Municipale „Camerata” din Chișinău.
La Crasna, o oază de eternitate românească, portul și cântecul popular, tradițiile străbune sunt păstrate cu pietate în lada cu zestre a crăsnenilor.
13 februarie 2025 | Categorie: Cultură
La Crasna, o oază de eternitate românească, portul și cântecul popular, tradițiile străbune sunt păstrate cu pietate în lada cu zestre a crăsnenilor. Or, acest neam semeț de la poale de Carpați și-a păstrat de-a lungul anilor, aflându-se sub diverse cârmuiri, cele sfinte ale neamului, comoara folclorică moștenită din moși-strămoș, limba, credința, portul și cântecul popular. Le păstrează cu sfințenie ca să le scoată în lume, etalându-și cea mai frumoasă și de preț zestre.
