La 31 ianuarie 2024, în Liceul ”Gheorghe Asachi” din Herţa a fost omagiat Luceafărul poeziei române Mihai Eminescu cu genericul „Eminescu – cea mai curată lacrimă a noastră” (Grigore Crigan). Activitatea s-a desfăşurat în cadrul proiectului transfrontalier „Împreună pentru o educaţie bună” cu două instituţii de învăţământ din România: Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Suceava, Şcoala gimnazială „Bogan Vodă”, Rădăuţi şi Uniunea Ucrainenilor din România, Filiala Suceava, reprezentată de preşedintele Ilie Sauciuc. Oaspeţii care n
Celebrul actor român Florin Piersic, care şi-a petrecut o parte din copilărie la Cernăuţi, în timpul României Mari, trage o dureroasă concluzie: "Așa s-o făcut lumea de rea, că mă mir că se mai face ziuă". Timpul nemilos ce s-a perindat ca o nălucă, aducându-l în iarna celor 88 de ani de la naștere, aproape că nu l-a schimbat, Florin PIERSIC, ”Făt-Frumos” al României, cel mai îndrăgit actor român, cu o carieră de invidiat – a jucat, mai bine zis a trăit cu sufletul o mulţime de roluri de teatru şi s-a filmat în peste 60 de pelicule artistice – urcă şi acum pe scenă, apare în faţa spectatorului cu aceiaşi charismă şi e la fel de iubit ca în tinereţe. Or, ursitoarele au fost darnice cu „Mărgelatu”, poreclă rămasă de la celebrul său rol titular din serialul de aventuri, jucat de maestro în anii’ 80 ai secolului trecut, dăruindu-l cu şarm, talent şi frumuseţe.
Astăzi, 26 ianuarie, a avut loc olimpiada de limba și literatura română, etapa regională, la care au participat 35 de elevi. În Cernăuți s-a desfășurat olimpiada de limba și literatura română
„AVRAM IANCU – „Crăișorului Munților, Eroul din Transilvania, eroul tuturor românilor”.Împotriva imperiului” este titlul primei docu-drame dedicate „Crăișorului Munților”. Prima docu-dramă dedicată lui Avram Iancu intră în cinematografele din România Produs de Papa Pictures și Asociația Transilvania Art, docu-drama reprezintă debutul în lungmetraj al regizorului Theo Thorn, pe baza unui scenariu realizat de acesta împreună cu Alex Molico. Premiera în cinematografele din România este programată pentru 26 ianuarie 2024.
Românii din Boian trebuie să ştie ca ”Tatăl nostru” învăţătura legendarului Vasile Bizovi: “Mai frumos grai ca cel Românesc pe pământ nu există!”. Să fie demni de ilustrul lor predecesor şi să nu-şi înstrăineze copiii de Neam, de Limbă. Deşi s-au perindat 24 de ani de când a trecut în veşnicie, continuă să înnobileze galeria marilor personalităţi a culturii din nordul înstrăinat al Bucovinei. A lăsat urmaşilor o comoară inestimabilă – Monografia „Boianul”, la care Domnia Sa a osârduit, neprecupeţindu-şi puterile,
La Liceul ”Alexandru Ilschi” din Crasna, baștina regretatului nostru coleg, poetul martir Ilie Motrescu, omorât de securitatea sovietică, unde grație directoarei Elena Bruja și colaboratoarei Mariana David, a fost creată o adevărată oază de păstrare și perpetuare a tezaurului popular moștenit din moși-strămoși – Muzeul Etnografic ”Ilie Motrescu”, iar pașii lui Eminescu sunt încă vii, a fost organizată manifestarea “Cu Eminescu în gând”.
Tu, Luceafăr, peste vremi, lucești fără de moarte….Elevii români de la Liceul din Mihoreni, Herța, au reaprins Lumina Luceafărului poeziei românești Decada eminesciană continuă în liceul din Mшhoreni. Elevii noștri, astăzi, au încercat să reaprindă lumina celei mai strălucitoare stele de pe bolta literaturii române în sufletele tuturor. Iubea natura, iubea prietenii, iubea familia, iubea femeia visurilor sale, iubea să scrie. Căci iubind atât de mult tot ce-l înconjoară, el așterne pe foaie, cu tâlc, trăirile și sentimentele, bucuriile și tristețile, problemele și gândurile care-l măcinau și care, treptat l-au adâncit în suferință. Eminescu ne-a făcut bogați prin naștere. Bogați prin faptul că-i aparținem, bogați prin faptul că NE aparține. Ce noroc de noi că suntem atât de bogați: îl avem pe Eminescu! Adriana Lupu
Tineri cu inimă română și cu Dor de Eminescu, de la toate vetrele românești din nordul istoric al Bucovinei, s-au Unit azi la Cernăuți, în preajma Marii sărbători Naționale, pentru a lua lumină de la Marele Copac al Neamului - Eminescu Scriitoarea, profesoara și metodista Lilia Govornean, președinta ACDERU, autoare a peste 50 de manuale școlare, recent a editat două volume de carte dedicate comunei Boian, nu știe de oboseală, cu elan tineresc muncește cu o forță inepuizabilă și o energie creatoare de invidiat. Harnică ca o albină ce în prourul dimineții culege nectarul de pe flori, e un model pentru tinerele profesoare cum trebuie să-ți păstrezi, să-ți iubești Limba, Neamul, să perpetui Tradițiile, Datinile, cum trebuie să-l iubești pe Eminescu – simbolul nostru național, Marele Copac al Neamului de la care sorbim vigoare și luăm lumină. La 21 ianuarie curent, când în inimi ne mai răsună colindul ”Astăzi s-a născut, cel făr-de-nceput” și fără de sfârșit – Eminescu, dar și îndemnul ”Hai să dăm mână cu mână cei cu inimă română” din preajma Marii Sărbători Naționale – Mica Unire, sub auspiciile Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, președinte dna Lilia Govornean, în parteneriat cu Departamentul Învățământ și știință a
Ultimele trei școli ”moldovenești” din regiunea Odesa au trecut la limba de predare română Astfel, sintagma „limba moldovenească” nu mai este folosită în niciuna din cele 16 școli românești din regiune.
„Clopotele cântă solemne”, iar Poetul Grigore Vieru continuă să trăiască prin opera sa. „Nu am, moarte, cu tine nimic” - 15 ani de la moartea marelui poet Sfidând moartea, și după trecerea în veșnicie, cu 15 ani în urmă, la 18 ianuarie 2009, marele Poet Grigore Vieru, unul dintre cei mai apreciați poeți din literatura română contemporană, pentru care astăzi „Clopotele cântă solemne” , continuă să trăiască prin opera sa, considerată o comoară națională, iar poezia „Nu am, moarte, cu tine nimic” - una dintre cele mai reprezentative creații ale sale.
Ion C Pena in Universul Literar. Un scriitor distrus de sistem Este vorba despre unchiul meu din partea mamei Ion C Pena, 1911 - 1944, perceptorul - scriitor, ingropat in Cimitirul Eroilor din Alba Iulia alaturi de fiul lui Sadoveanu.
Suntem privilegiați de Pronia Cerească să-l avem reper și că dăinuim ca neam prin Eminescu. Românii din Cernăuți l-au omagiat pe Eminescu. Ce păcat că nu așa cum și-a dorit Poetul – Uniți! S-au împlinit 174 de ani de la nașterea celui mai frumos suflet poetic românesc şi a celei mai înalte conştiinţe a neamului nostru românesc - Mihai Eminescu. Adunați în jurul președintelui Vasile Bâcu, a vicepreședintelui Nicolae Șapcă, a dnei Elena Tărâțeanu, directoarea viitorului Muzeu ”Mihai Eminescu”, diplomaților români de la Consulatul General al României la Cernăuți - consulului general de carieră Laurențiu Ciocan, ministrului plenipotențiar Nicolae Dan Constantin, referentului principal Florin Stan, care l-au troienit cu drag cu alese cuvinte pe Poetul Nepereche, fără fățărnicie și ipocrizie, pocloane până la pământ, fără cuvinte elogioase până la cer, cu mai multă sinceritate și modestie, pe o cărare de dor românesc, bătută cu florile recunoștinței, ne-am plecat sufletul cu pietate la cele două repere ce ne mențin și ne perpetuă spiritualitatea – Bustul Luceafărului poeziei românești din curtea Casei lui Aron Pumnul, iubitul dascăl al lui Eminescu, și monumentul Poetului din centrul străvechiului oraș de pe Prut - Cernăuțiului, legendara și frumoasa ctitorie a lui Alexandru cel Bun, unde membrii Corului Regional ”Armonia”, dirijați de maestrul Dumitru Caulea, ne-au purtat pe undele sublime ale liricii eminesciene.agierea lui Eminescu
Biserica, după cum spunea Eminescu „în smerita și jertfelnica ei lucrare liturgică și misionară, este păstrătoare de Neam întru Unire”. În trepidanta lumină a sărbătorilor creştine ce poartă însemnele Naşterii şi Nemuririi, când îngerii din cer coboară şi-l slăvesc pe Mântuitor, s-a născut „Cel făr-denceput” şi fără de sfârşit, chemat de Pronia cerească să mântuiască neamul. Cât n-ar vorbi unii că Eminescu a fost ateu, cu sufletul luminat de Dumnezeu, Eminescu, Fiul neamului românesc care a născut unitatea limbii, unitatea etnică a poporului român, îşi mărturisea credința ortodoxă, îndemnându-i pe români să vină la Biserică, „Mama spirituală a Neamului Românesc”. Or,Eminescu a ales să se nască şi să lupte pentru IDENTITATE, UNIRE anume din sânul ortodoxiei, şi-a desăvârşit pregătirea intelectuală, sorbind cu nesaţ din perenitatea valorilor creştine, căci Biserica
LIMBA, TRADIȚIILE ȘI OBICEIURILE SUNT PERLE NESTEMATE ALE POPORULUI NOSTRU, să le păstrăm cu sfințenie! În data de 12 ianuarie a avut a fost întâlnire de suflet în jurul bradului împodobit a membrilor Asociației "Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina" și profesorilor de la Liceul Marșinți, părinților și elevilor. Un buchet din tradițiile și obiceiurile românești ale acestui pitoresc sat a fost prezentat de elevii și profesorii Liceului din Marșinți.
Prin Tradiții și Datini în Boianul Bucovinei înflorește și rodește dragostea de Neam, de tot ce e românesc, de moștenirea identitară lăsată de strămoși (Inaugurarea Asociației dezvoltării culturii și tradițiilor românești ” Boianul Bucovinei”) Ca într-o frumoasă poveste cu Feți Frumoși și Elene Cosânzene, cu îngerași coborâți din împărăția Lerului, cu ”Căluți” năzdrăvani, cete de colindători sosiți la Sărbătoare cu ”Sorcove”, ”Plugușoare” , și ”Miorița” plimbându-și ”mioarele” pe acest plai de dor ștefanian al tradițiilor și datinilor strămoșești, cu oaspeți dragi din Patria istorică-România, s-a desfășurat, în Marele Boian, pe moșia cronicarului Ion Neculce, inaugurarea Asociației dezvoltării culturii și tradițiilor românești ” Boianul Bucovinei”, inițiată și organizată de o veritabilă și frumoasă familie de vrednici patrioți ai neamului – Serghei și Elena Poclitar. A fost o adevărată sărbătoare a sufletului românesc