La mulți ani, Maestrului IOAN PAULENCU! – faimosul Trandafir de la Voloca
5 decembrie 2025 | Categorie: Cultură
La mulți ani, Maestrului IOAN PAULENCU! – faimosul Trandafir de la Voloca Astăzi, Artistul Ioan Paulencu din Chișinău, faimosul meu consătean cu rădăcini în Voloca, Bucovina istorică, își sărbătorește ziua de naștere. Îi urăm multă sănătate, împliniri și bucurii alături de cei dragi! Coborâtor din oaza doinelor străbune, unde cântecele privighetorii şi trilurile ciocârliilor se contopesc cu vocile melodioase ale oamenilor, iar armonia şi misterul sălăşluiesc într-un adevărat paradis al iubirii faţă de grai, datini, obiceiuri populare, de tot ce e românesc – din legendara comună Voloca, unde trăiesc cei mai talentaţi şi harnici gospodari, de unde şi-a luat zborul în lumea cântecului, copământeanul nostru, maestrul Ioan PAULENCU, Artist al Poporului din Republica Moldova, Cavaler al Ordinului de Onoare al RM, solist al Operei Naţionale din Republica Moldova, preşedintele Societăţii Culturale „Salvaţi folclorul”, conferenţiar universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, profesor de canto la Colegiul „Ştefan Neaga”, îndrumător al tinerelor talente, actor, scenarist, realizator de emisiuni radiofonice, folclorist, fondator şi conducător al formaţiilor folclorice, personalitate culturală polivalentă, „un veritabil exponent al tezaurelor umane vii”, a dus la Chişinău pe unda sufletului un dor nestins de baştină şi o dragoste fierbinte faţă de muzică, de creaţia populară. Înaripându-şi visele şi speranţele la o vârstă când ştii la ce aspiri, Ioan Paulencu, mânat de dor, cu sete nepotolită de muzică, şi-a lăsat în sat mama bătrână, pe tânăra-i soţie Stela şi pe cel mai gingaş odoraş al său – fecioraşul Gheorghe, care avea doar 2 anişori, şi, la vârsta de 26 de ani, a plecat să cucerească Moldova. Şi, într-un timp relativ scurt, a captivat inimile tuturor melomanilor. De atunci, steaua lui străluceşte tot atât de viu pe bolta înstelată a Olimpului muzicii de operă şi celei populare.
O zi încărcată de dor și suflet românesc, la Cernăuți. O zi care ne-a amintit din nou cine suntem, de unde ne cresc rădăcinile, cine ne-au fost strămoșii și încotro trebuie să ținem calea
24 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
O zi încărcată de dor și suflet românesc, la Cernăuți. O zi care ne-a amintit din nou cine suntem, de unde ne cresc rădăcinile, cine ne-au fost strămoșii și încotro trebuie să ținem calea Școala Populară de Artă și Civilizație Românească „Ciprian Porumbescu” din Cernăuți - un sanctuar al valorilor noastre culturale - a adunat sub aceeași cupolă folclorică cele mai reprezentative talente la Festivalul de Muzică Populară ”Să-mi cânți, cobzar”.
21 de ani de la trecerea în eternitate a Marelui Bărbat al Neamului. Grigore Bostan a fost un patriot sincer, care nu şi-a construit cariera, nu şi-a zidit viaţa pe ideile patriotice. A fost patriot prin însăşi esenţa sa
17 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
Scriitorul, Academicianul, Pedagogul şi Savantul Grigore Bostan nu rămâne „cu paşii uitaţi între zile”, acoperit de norii cenuşii ai uitării.. În tot ce a făcut şi a realizat, cum a trăit, Grigore Bostan a fost Român. „Grigore Bostan a fost un patriot sincer, care nu şi-a construit cariera, nu şi-a zidit viaţa pe ideile patriotice. A fost patriot prin însăşi esenţa sa…”(M.Lutic). Mai bine zis, nu putem vorbi la timpul trecut despre Grigore Bostan. El nu a fost, el este și va fi cu amintirea-i luminoasă, cu bunătatea-i sufletească, cu inima-i cât o țară de mare.
Scriitorul Andrei Breabăn – un nume cu literă mare în cronica literară a Bucovinei
17 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
Scriitorul Andrei Breabăn – un nume cu literă mare în cronica literară a Bucovinei Când vorbeam zilele trcute de oamenii deosebiți care s-au născut în această lună deosebită, ultima lună de toamnă, după cum este și titlul romanului unui alt scriitor remarcabil din Moldova, regretatul Ion Druță, spun lună deosebită, pentru că la finele ei avem Ziua Bucovinei. Iar noi ca bucovineni ne iubim plaiul în fiecare zi, și îl proslăcim prin scrieri, cântece, versuri, eseri, tablouri, sculpturi, desene...
Un tânăr talentat și creativ
14 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
M-am gândit că e vorba de un pictor din partea locului. Nu fără mândrie doamna profesoară Alina Levciuc, directoarea adjunctă a liceului în numele lui Mihai Eminescu, ne-a mărturisit că este fiul ei. Se numește Vitalie Levciuc, este elev în clasa a 10-ea și desenează atât de frumos. Toți am rămas plăcut impresionați văzând cu câtă atenție, răbdare și muncă, dar și talent aparte sunt făcute în creion portretele marilor clasici ucrain
La Voloca, în constelația talentelor - Corul de Copii „Armonia” a strălucit și prin frumoasele costume dăruite de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Mulțumim Mult!
10 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
La Voloca, într-o unică suflare românească - Corul de Copii „Armonia” a strălucit și prin frumoasele costume dăruite de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – Mulțumim Mult!
Poetul nostru bucovinean -Vasile Levițchi ar fi depășit pragul unui secol
10 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
Poetul nostru bucovinean -Vasile Levițchi ar fi depășit pragul unui secol În luna noiembrie când sărbătorim anual Ziua Bucovinei, avem ziua de naștere a unui poet bucovinean de pe Valea Siretului, decanul poeziei românești din draga noastră Bucovină, regretatul și neuitatul Vasile Levițchi. deja de aproape trei decenii
În drum cu Eminescu
8 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
În drum cu Eminescu Împovărați de umbrele tristeții aduse de amintirea poetului martir Ilie Motrici care a sfârșit din viață la numai 28 de ani răpus de stăruința de a fi român dar și de plânsetul copiilor din Crasna care și-ar dori ca seara, pe cuptor, fie și la lumina plăpândă a lămpii dacă vor fi întreruperi de curent electric din cauza războiului cu rușii, să poată citi în limba lor povești și legende despre Ștefan cel Mare și alți eroi ai neamului românesc, cei trei mușchetari însoțiți de ștrengăriță și-au continuat drumul spre satul Carapciu unde se găsește după cum ne-a spus însoțitoarea noastră Eleonora Schipor, singurul liceu românesc din nordul Bucovinei care poa
Amorul lui Eminescu pentru o artistă... Eufrosina Popescu, gloria scenei românești, a murit, la 3 noiembrie 1900, paralizată și uitată de lume
3 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
Amorul lui Eminescu pentru o artistă... Eufrosina Popescu, gloria scenei românești, a murit, la 3 noiembrie 1900, paralizată și uitată de lume Poezia „La o artistă” a lui Mihai Eminescu, publicată pe 18 august 1868 în revista Familia, a stârnit numeroase controverse privind sursa inspirației. Una dintre cele mai frecvente ipoteze este că admirația poetului pentru actrița Eufrosina Popescu (1821–1900), o figură marcantă a teatrului românesc din secolul al XIX-lea, a fost la originea versurilor.
În sora Basarabia - la Chisinau, cu dor si drag din Bucovina
2 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
În sora Basarabia - la Chisinau, cu dor si drag din Bucovina Pe 22 octombrie, în inima Chișinăului, s-a desfășurat un regal artistic de anvergură. Muzica a îmbrățișat sufletele și, în târzie toamnă, aducând primăvara în sufletele spectatorilor, cu bucuria și voia bună. Pe scena Palatului „Nicolae Sulac”din capitala Basarabiei, a avut loc un spectacol de zile mari. Cu dor și cu
Cu povești magice, toamna zâmbitoare și aurie, îmbrăcată în mister și bucurie, a sosit la prichindeii din româneasca vatră de dor – Voloca pe Derelui
1 noiembrie 2025 | Categorie: Cultură
Cu povești magice, toamna zâmbitoare și aurie, îmbrăcată în mister și bucurie, a sosit la prichindeii din româneasca vatră de dor – Voloca pe Derelui Toate anotimpurile anului sunt fascinante și ne intră în viață cu miracolele lor unice. Toamna ne aduce rodul împlinirilor cu aroma gutuilor, dulceața poamei, cu parfumurile răcoritoare a vinurilor, cu bucuria miracolului auriu, când fiecare frunză e o floare.
Suflet de dor românesc cu lumină, zâmbet, nostalgii și bucurii din miracolul Poeziei – la Ciudei, Storojineț, în Cetatea românității
20 octombrie 2025 | Categorie: Cultură
Suflet de dor românesc cu lumină, zâmbet, nostalgii și bucurii din miracolul Poeziei – la Ciudei, Storojineț, în Cetatea românității Suflet de dor românesc, cu ecouri ancestrale în inimi ce se-mpletesc ca niște șoapte - trăiri, bucurii, melancolii, iubiri, Măria Sa Poezia e muzica sufletului ce ne poartă spre raiul fericirii, iar fiecare oprire e o nouă poveste. O poveste trăită demult sau una ce de-abia se naște pe aripi de dor românesc și iubire. O duminică ca o floare aleasă din salba toamnei s-a desprins ca un fior de dor românesc îmbrățișându-ne în eternul ecou vibrant și armonios al poeziei aduse de Caravana Culturală aici, la Ciudei, unde motorul ”Mașinii cu poeți” huruie, dar nu face zgomot, e muzica sufletelor noastre. Într-o lume armonioasă unde versul a fost cântat de Poeți pe struna inimii, ne-a încălzit sufletele și ne-a alungat melancolia toamnei, am trăit o nouă poveste în miracolul Poeziei - la Ciudei, Storojineț, comună românească cu vechi tradiții de la poale de Carpați, unde românul cu demnitate își țese dăinuirea, păstrându-și cu pietate ce are mai scump în lada cu zestre a neamului – Limba, Credința, Datinile, Sărbătoare atât de mult așteptată de comunitate în organizarea căreia au pus suflet poetul Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, dl Radu Petrașescu, directorul Liceului nr.1 românesc, primarul Anatol Pițu, mari patrioți ai neamului, primitori și ospitalieri, Sărbătoare ce le-a adus bucurie românilor localnici prin prezența Excelenței Sale Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, poeților din sudul și nordul Bucovinei, Suceava, Vatra Dornei, etc.
La Universitatea din Cernăuți iubirea poartă aripi de dor românesc. 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – un loc sacru, un altar al culturii, istoriei și al devenirii noastre (Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română” )
9 octombrie 2025 | Categorie: Cultură
La Universitatea din Cernăuți iubirea poartă aripi de dor românesc. 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – un loc sacru, un altar al culturii, istoriei și al devenirii noastre (Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română” ) Sub cupola istoriei și a spiritului românesc, cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și susținerea Consulatului General al României la Cernăuți, în perioada 8–10 octombrie 2025, la Universitatea din Cernăuți se desfășoară Simpozionul Internațional „Probleme actuale de filologie română”, un prilej solemn și vibrant de a marca o aniversare cu totul aparte: 150 de ani de la înființarea Catedrei de Limba și Literatura Română – templul viu al cuvântului românesc în Bucovina.
Cu povești magice în inima Cernăuțiului, de 20 de ani cu zâmbetul copilului care visează - ”Recreația Mare” - ce apare cu sprijinul major financiar al Departamentului pentru Românii de PretutindeniDepartamentul pentru Românii de Pretutindeni
30 septembrie 2025 | Categorie: Cultură
Cu povești magice în inima Cernăuțiului, de 20 de ani cu zâmbetul copilului care visează - ”Recreația Mare” - ce apare cu sprijinul major financiar al Departamentului pentru Românii de PretutindeniDepartamentul pentru Românii de Pretutindeni
Din doine și balade se întorc dacii azi... la Ropcea, Storojineț, în nordul istoric al Bucovinei. Festivalul ”Din lada cu zestre”, proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, implementat de Societatea Valea Siretului, președinte Victoria Costinean.
14 septembrie 2025 | Categorie: Cultură
Ca dintr-o frumoasa baladă au coborât pe Valea Siretului, umplând curtea Liceului ”Ștefan cel Mare” din Ropcea puii de daci din comuna Ciudei, pitorescul Ansamblu de dans ”Ciudeienii” de la Liceul nr.1, însoțit de doi demni și vrednici conducători - primarul Anatol Pițul și directorul Radu Petrașescu, din satul Igești cu tânărul dăruit cu har, Gabriel Penteleiciuc, din Crasna, strălucitoarea stea Daria Crețu, de la Școala de Artă din Ciudei cu vestita cântăreață Diana Velea-Frunză, absolventă a Conservatorului din Chișinău, cu alți tineri soliști și instrumentiști în ascensiune, ansamblul folcloric din Costiceni, Ansamblul de dans ”Bucuria” din Dinăuți, ”Miorița” din Boian, coordonați de Serghei și Elena Poclitar, Ansamblul ”Stejarul” de la Liceul ”Ștefan cel Mare din Cajvana, Suceava, care au prins în corola Festivalului cele mai strălucitoare perle folclorice, pe care le păstrează cu pietate în lada cu zestre a Neamului.
