„Împlinitu-mi-s-a datul/ Şi faimoşii boi plăvani/ Mi-au adus, vai, destinatul/ Car cu şasezeci de ani”, scria Mircea Lutic cu peste două decenii în urmă. la un sfârşit de Florar, de atunci faimoşii boi plăvani i-au purtat carul prin oaza primăverilor, înnobilându-l nu doar „Cu dalbi sorginţi de ler în veghea” anilor”, ci şi cu un bogat rod al anilor (81) şi al creaţiei. Acum, când carul i s-a oprit la hotarul veşniciei, constatăm cu regret că am mai pierdut un drag coleg, o inestimabilă valoare, un scriitor de excepţie, care întreaga-i viaţă şi-a dedicat-o Neamului, Bucovinei, scrisului, ziarului „Zorile Bucovinei”.
Redacția Revistei Internaționale STARPRESS regretă trecerea prematură la cele veșnice, și își exprimă regretul profund ! Sincere condoleanțe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) anunță deschiderea procesului de selecție a asociațiilor, fundațiilor și a altor organizații nonguvernamentale privind derularea Programului de acordare de burse elevilor etnici români, înscriși în școlile cu limba română de predare sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina.
Mediul asociativ românesc din Sudul Basarabiei cere renunțarea la obligativitatea folosirii glotonimului ”limbă moldovenească” pentru școlile românofone și rezolvarea problemelor în domeniul educației
Ţinând cont de faptul că în timpul apropiat urmează să-şi reia activitatea Comisia Mixtă Româno -Ucraineană privind respectarea drepturilor minorităților naţionale ( a românilor din Ucraina și ucrainenilor din România ) ar fi minunat găsirea unei unice poziții referitoare la problemele cu care se confruntă comunitatea românească din Ucraina .
Partidul preşedintelui Vladimir Zelenski, „Slujitorul poporului”, şi-a înaintat candidaţii în Consiliile Regional şi orăşenesc şi la funcţia de primar al Cernăuţiului, în cadrul unei întruniri ce s-a desfăşurat la 11 septembrie curent. Astfel, echipa Partidului pro-prezidenţial „Slujitorul poporului” a înaintat candidatura lui Vitali Druganovski la postul de primar al Cernăuţiului.
„Cât vei trăi pe pământ să-ţi cinsteşti mama, tata, străbunii şi să-ţi păstrezi cu sfinţenie Limba, Credinţa şi Neamul. Trădarea străbunilor e cel mai mare păcat…” Porfir CIOCĂLĂU, acela care ne probozeşte
Dacă există ceva mai minunat decât viaţa e doar un vis din anii frumoşi ai tinereţii ce s-au călătorit ca gândul, lăsând în urmă bucurii, frumoase amintiri. Viaţa i-a numărat dnei Liuba EREMIA, fostă profesoară de română la Şcoala din Draniţa, raionul Noua Suliţă, ani aureolaţi de împliniri, carul cu noroc aducând-o în pragul celei de-a 83-a aniversări de la naştere cu rodul unor frumoase realizări în domeniul profesional
...spre fericire, există şi personalităţi care revarsă lumină şi fineţe în tot ceea ce făuresc. Un asemenea corifeu, care prin scrisul său, prin respiraţia şi lumina cuvântului din cărţile apărute, înnobilează cultura de elită a Ţinutului Herţa, dar şi a Bucovinei, a Basarabiei, e consângeanul nostru, scriitorul Gheorghe Calamanciuc, figură emblematică a scrisului şi culturii din istoricele provincii ale României, creaţia sa, „vorbitoare de suferinţele neamului”, fiind marcată de epoca dramatică a destinului bucovinean, adolescenţa îi aureşte „mereu în amintiri, orfană,/ Cu inima înjumătăţită – o parte-nstrăinată /Dincoace de Prut, cealaltă-n Ţara-mamă”, ofranda suferindă a visului fremătând în creaţia scriitorului cu duhul unificator întru perpetuarea valorilor identitare.
Consiliul are peste 20 de Societăți- Fraților , Reprezentanță se face prin rezultate bune și nu prin număr ! Timpurile Sovietice , cu turma , au trecut ! Dar se pare că mulți nu conștientizează acest adevăr ...“Voi spune că nu atât autorităţile de aici sunt vinovate… În fapt – lor nu le aparţine această istorie. Noi, românii din România suntem vinovaţi. Eu, ca academician român şi ca istoric, mă simt ruşinat de felul în care se păstrează mormântul lui Dimitrie Onciul, al celor din neamul Hurmuzachi”. -Omul a zis diplomatic ! Iar noi , ce bucurie mare la auzul așa vorbe dulci !!! - Ia veniți români cu bănuții ! Nea Ion din Suceava cu coasa și Mătușa Maria din București cu mătura( și савокул :) ) și faceți curat la morminte !!!
Zilele acestea am fost prezenți câțiva oameni de creație din ținutul
„Lupta noastră pentru supraviețuire identitară în Ucraina” - Drept la replică din partea Consiliului Național al Românilor din Ucraina
Deşi procesul educaţional a început deja în Ucraina, spre regret, în consecinţa restricţiilor ce ţin de pandemie, nu pentru toţi elevii a răsunat primul clopoţel. Cea mai aşteptată zi pentru cei mici – elevii claselor I, care pentru prima data păşesc pragul şcolii, aşa şi n-a sosit în multe şcoli. E trist ca niciodată şi la Şcoala Medie cu limba român de predare din comuna Voloca, pitoreasca şi legendara vatră de vrednici români. Şi aici prichindeii n-au avut posibilitate să înceapă această importantă zi din viaţa lor şezând pentru prima dată în bănci, dăruind învăţătorilor zâmbete şi flori, prinzându-se cu semenii şi şcolarii mai mari în hora veselă a toamnei cu clinchetul zglobiu al clopoţelului. Aceşti micuţi sunt lipsiţi de această scumpă şi frumoasă amintire
Deşi au fost zile mai bune pentru sfântul nostru grai matern, când sărbătorirea Zilei Limbii Române se desfăşura, precum cele 6 ediţii precedente, la redacţia ziarului „Zorile Bucovinei”, acum, în lipsă de local şi în consecinţa restricţiilor ce ţin de pandemie, Nicolae Toma, redactorul-şef al Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, a considerat că mai potrivit loc pentru a marca într-un cerc mai restrâns, fără săli mari, fără festivism şi laude, căci nu prea avem cu ce ne lăuda, cea de-a 7 ediţie a Zilei Limbii Române, eveniment ce reprezintă sufletul românului, nici că există, decât sub teii lui Eminescu, la monumentul Poetului din centrul vechii urbe.
Pentru sfânta noastră limbă strămoşească dangăt de clopot înalţă altare şi în acest leagăn de baladă, înveşmântat în legendă şi istorie – satul românesc Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ.