La 29 noiembrie, la Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, fosta Şcoală Medie nr.29, a avut loc lansarea cărţii recent apărute la Tipografia DrukArt din Cernăuţi, „Mihai Jar”, sub îngrijirea scriitorului şi criticului literar Ştefan Hostiuc
Un sfânt fior mă cuprinde ori de câte ori răsfoiesc în gându-mi paginile zbuciumatei noastre istorii. Au fost timpuri cu nori grei şi vânturi reci, au fost vremuri de glorie ale poporului român. Luna noiembrie, care se aşterne pe sceptrul istoric al Bucovinei cu frunze arse la margini de drum, ne aduce bucuria unor evenimente de vârf din istoria ţării noastre, dar şi tristeţea acelui vis împlinit nu „pentru vecie şi în vechile hotare”, acelui fior sfânt evocat de marele patriot român căruia îi datorăm Unirea – Iancu cavaler de Flondor -
Mulţumim Consulatului General al României la Cernăuţi, Excelenţei Sale, dnei Irina Loredana Stănculescu, pentru feerica Sărbătoare! Astăzi, inima Bucovinei bate în unison cu inima României, - marcăm două măreţe evenimente din istoria poporului român – Ziua Bucovinei, când, la 28 noiembrie 1918, în sala Sinodală a Reşedinţei Mitropolitane din Cernăuţi a fost semnat actul Unirii Bucovinei cu Regatul României, şi Ziua Națională a României, sărbătorită la 1 decembrie, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, care marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat, în 1918, unirea Transilvaniei cu România.
După înfrângerea Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, considerat duşman, Aron Pumnul a fost condamnat la moarte de autorităţile maghiare. O perioadă a stat ascuns în satul său natal, Cuciulata, apoi îl băgară consătenii într-un butoi mare de varză şi-l trecură pe lângă despărţământul militar fără a fi cunoscut. Pentru a scăpa cu viaţă, deghizat în cerşetor, desculţ, a trebuit să fugă la fraţii de peste Carpaţi. Se refugiază la Cernăuţi, unde a fost primit de istoricul român, boierul din Cernauca, Eudoxiu Hurmuzachi, la care şi-au găsit adăpost şi alţi participanţi la revoluţie. Aici în dulcea Bucovină a lui Eminescu, Aron Pumnul se manifestă ca un adevărat „Apostol al românismului”, contribuind la deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor bucovineni, „partea cea mai luminoasă a activităţii sale”, scria Constantin Loghin. Aron Pumnul l-a însuflețit pe Eminescu și i-a dat aripi de zbor pe drumul devenirii sale poetice spre piscul gândirii şi simţirii româneşti, zbor cum n-a mai fost şi puţin probabil să fie altul atât de falnic şi atât de înalt.
…la 7 februarie în satul Movilа raionul Herța regiunea Cernăuți, locuitoarea Ș. și-a tăiat feciorul C., l-a fiert în oală și l-a mâncat împreună cu fiica sa”....În pofida foametei, exportul general de cereale peste hotarele Ucrainei în luna septembrie 1947 este de un milion de tone...
De-a lungul veacurilor poporul nostru a avut de suferit și de trecut prin încercări grele: războaie, deportări, colectivizare forțată, boli, epidemii, conflicte politice, calamități naturale. Una dintre marile tragedii ale
În prezent, visul nostru de aur, al românilor, este să ne păstrăm şcolile cu limba română de predare... Mai avem vise? Dar idealuri, dragoste de Ţară? Majoritatea dintre noi, săraci cu duhul, suntem lipsiţi de aceste valori sfinte, idealuri pentru care au trăit, au luptat şi s-au sacrificat înaintaşii noştri, dar nu şi-au trădat Ţara, strămoşii din morminte. Unirea Bucovinei cu Patria-Mamă a fost idealul lor cel mai sfânt. Or, Ziua de 28 noiembrie a rămas pentru întreaga suflare românească ca cea mai mare sărbătoare a Bucovinei
În cadrul sesiunii de finanțare nerambursabilă aferentă anului 2021, cele mai multe proiecte aprobate au fost acele dedicate educației,
Conducerea DRP s-a întâlnit astăzi, 23 noiembrie a.c., cu Dumitru Prunariu, primul român care a ieșit în spațiul cosmic, model pentru mulți din românii de pretutindeni care își aduc contribuția la evoluția științei.
Scriitor, actor de teatru, regizor, scenarist, a adunat in palmares 21 de premii nationale de interpretare, regie sau creatie literara
Primă dată ideea construcției unei Catedrale Naționale a fost a lui regelui Carol I. Catolic fiind, a vrut să facă pentru poporul lui ortodox o catedrală reprezentativă, dar
Vă rugăm să vă auto-verificaţi în fiecare dimineață într-un mediu cu aer curat. Sfaturi excelente dau şi medicii japonezi pentru tratarea COVID-19:Toată lumea ar trebui să se asigure că gura si gâtul sunt umede şi niciodată uscate. Ia câteva înghițituri de apă la fiecare 15 minute, cel puțin. De ce?...
Am avut parte de mulți oameni buni în viața mea, chiar din fragedă copilărie. Primii au fost bunii și multregretații mei părinți. Iar după ei am avut parte chiar din primii ani de școală de o bună și neuitată învățătoare. Prima noastră învățătoare, a doua mamă pentru fiecare dintre noi – d-na Ecaterina Bogdaniuc. Anume ea a fost cea care în îndepărtatul an 1967 ne-a luat de mână și ne-a condus în prima noastră clasă a unei clădiri vechi, pe atunci, dar dragă sufletului nostru, a școlii din Pătrăuții de Jos.
Îi spunem cu drag „părinţelul”, deşi, pentru faptele sale măreţe şi demne în serviciul credinţei şi neamului merită cu prisosinţă să-i zicem Preasfinţia Sa Vasile cel Mare, căci pretutindeni, unde se înalţă o rugă sau o cruce în memoria eroilor neamului, unde e o rană sufletească ce trebuie alinată, unde durerile se înalţă cu cerul nostru de sfinţi, e alături cu cuvântul său preoţesc ziditor şi susţinător - la Fântâna Albă înalţă altare martirilor masacraţi, organizează parastase la comemorarea eroilor şi înaintaşilor, oficiază divine servicii şi la sărbătorile noastre naţionale – Sfinţia Sa, cucernicul părintele Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, vrednic slujitor în Catedrala Neamului, „părinţelul” nostru iubit e acolo unde e nevoie, cu mâna darnică şi inima generoasă îşi duce crucea cu demnitate, slujind Credinţa, Neamul,ajutat şi susţinut de fiul cel mai mare, părintele Gheorghe. . Nu ştiu dacă mai există în nordul istoric al Bucovinei protopopiate unde slujitorii altarului sunt la fel de uniţi în jurul valorilor creştine, credinţei strămoşeşti, binelui, binefacerii, precum preoţii din Storojineţ, îndrumaţi şi susţinuţi de părintele protopop Vasile Covalciuc? Or, Dumnezeu, credinţa, dragostea de neam, trebuie să fie în inima noastră, spunea Marele Eminescu, nu doar pe buze.
Societatea „Golgota”, condusă de Vasile Rauţ anual reaprinde candela memoriei în căscioara spiritualităţii româneşti din nordul Bucovinei, prin manifestările organizate, păstrând vie în inima comunităţii drama românilor după „eliberarea” Bucovinei, nimiciţi prin masacre, deportări şi înfometare.