Deşi procesul educaţional a început deja în Ucraina, spre regret, în consecinţa restricţiilor ce ţin de pandemie, nu pentru toţi elevii a răsunat primul clopoţel. Cea mai aşteptată zi pentru cei mici – elevii claselor I, care pentru prima data păşesc pragul şcolii, aşa şi n-a sosit în multe şcoli. E trist ca niciodată şi la Şcoala Medie cu limba român de predare din comuna Voloca, pitoreasca şi legendara vatră de vrednici români. Şi aici prichindeii n-au avut posibilitate să înceapă această importantă zi din viaţa lor şezând pentru prima dată în bănci, dăruind învăţătorilor zâmbete şi flori, prinzându-se cu semenii şi şcolarii mai mari în hora veselă a toamnei cu clinchetul zglobiu al clopoţelului. Aceşti micuţi sunt lipsiţi de această scumpă şi frumoasă amintire
Deşi au fost zile mai bune pentru sfântul nostru grai matern, când sărbătorirea Zilei Limbii Române se desfăşura, precum cele 6 ediţii precedente, la redacţia ziarului „Zorile Bucovinei”, acum, în lipsă de local şi în consecinţa restricţiilor ce ţin de pandemie, Nicolae Toma, redactorul-şef al Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, a considerat că mai potrivit loc pentru a marca într-un cerc mai restrâns, fără săli mari, fără festivism şi laude, căci nu prea avem cu ce ne lăuda, cea de-a 7 ediţie a Zilei Limbii Române, eveniment ce reprezintă sufletul românului, nici că există, decât sub teii lui Eminescu, la monumentul Poetului din centrul vechii urbe.
Pentru sfânta noastră limbă strămoşească dangăt de clopot înalţă altare şi în acest leagăn de baladă, înveşmântat în legendă şi istorie – satul românesc Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ.
Rugă și tămadă, /Pomii în livadă –
Conştientizează scriitorul cu rădăcini regăţene şi bucovinene Gheorghe Calamanciuc, dramaturg , poet si prozator, membru al US din România și al US din R. Moldova, originar din Mihoreni, Ţinutul Herţei, fostul jud. Dorohoi, teritoriu romanesc ocupat de sovietici în 1940, actualmente Ucraina, care trimite scrisori Guvernului, Preşedintelui României, să nu uite de Cernăuţiul lui drag, de Casa lui Aron Pumnul, aproape demolată, de românii înstrăinaţi nu din propria lor voinţă.
Au trecut mai bine de șase luni de când cu toții ne adaptăm unei noi realități, timp în care am învățat că distanța nu înseamnă distanțare ci protecție, în care am învățat
...fără şcoală vom pierde şi cultura, şi chiar biserica. Spun unii că, în situația la care am ajuns, salvarea limbii române e în familie. Nu intenţionez să-i contrazic, însă, dacă predarea disciplinelor în şcolile româneşti din Ucraina va fi în ucraineană, copiii etnicilor români vor vorbi păsăreşte, un cuvânt în română şi două trei în ucraineană sau rusă. Avem exemple vii - Ceahor, Molodia, Valea Cosminului, Corovia, etc., sate româneşti ucrainizate. Având asemenea practici, e puţin probabil ca doar familia (chiar dacă vom vorbi acasă cu odraslele româneşte) să reuşească să salveze limba română. Exemple avem multe. În loc de „Bună ziua”, românaşii o să ne spună „dobryi deni”, precum se salută copiii românilor din Boianul lui Ion Neculce, constatare făcută de dna profesoară Eleonora Bizovi, iar acasă, în familie, vor vorbi o limbă stâlcită, păsărească ce va răsuna doar la bucătărie. Să ne ferească Dumnezeu de asemenea perspective!
Evenimentul a fost organizat de Asociația Cadrelor Militare in Rezerva și in Retragere din Ministerul Afacerilor Interne- filiala “Pintea Viteazul” Maramures, președinte ...
A salvat manuscrisul cãrţii “20 de ani în Siberia”, de Aniţa Nandriş-Cudla şi a coordonat editarea cãrţii (Humanitas 1991) premiatã de Academia Românã, cu premiul Lucian Blaga (1992). Este autorul celor 7 volume ale cronicii “Familia Nandriş” şi al celor 2 volume autobiografice: “Povestea vieţii mele”.
Executivul a decis alocarea a încă 6.000.000 de lei pentru suplimentarea numărului de burse pe care Departamentul le acordă elevilor care studiază în școlile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă din Ucraina.
Luna august se asociază și se va asocia mereu în viața mea cu numele regretatului poet crăsnean Ilie Motrescu. Dacă n-ar fi fost asasinat, anul acesta ar fi împlinit 79 de ani.
Regretăm că nu am avut posibilitatea să-i fim alături la sărbătoare, precum la jubileul de 85 de ani, însă o avem mereu în gând şi inimă, căci fiecare zi de naştere a dnei Eleonora Bizovi este şi sărbătoarea noastră de suflet. Or, doamna Eleonora Bizovi ne este un reper spiritual, model de demnitate, o şcoală a rezistenţei la cele mai grele încercări prin care am trecut noi, cei câţiva jurnaliştii de la „Zorile Bucovinei”, în eforturile de a menţine apariţia ziarului
Originar din s. Pasat, Ţinutul Herţei, adoptat de Bucovina, înzestrat cu har divin cunoscutul şi îndrăgitul interpret Grigore GHERMAN,şi-a găsit deja un loc de frunte în florilegiul cântecului popular românesc,
Au scos un copil din burta mamei cu baioneta, pe viu, au dat foc preotului, au ucis tați în fața fetițelor
Sunt poezii dedicate Bucovinei, meleagului natalююю „Continuitatea mea...” începe cu o prefață semnată de poetul bucovinean Vasile Vascan...