„La mulţi ani rodnici de împliniri!” îi urăm astăzi savantului cernăuţean Ilie POPESCU. Şi nu e doar o simplă coincidenţă că la 15 iulie, când întreaga creştinătate românească îl sărbătoreşte pe cel mai viteaz şi neînfricat domn, pe care l-a avut vreodată, Ştefan cel Mare şi Sfânt, savantul Ilie POPESCU din Cernăuţi, originar din Pătrăuţi, îşi sărbătoreşte cea de-a 81 zi de naştere. Cu o activitate de peste patru decenii la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii din Cernăuţi şi 43 de promoţii, cărora le-a înaripat zborul în lume, cu peste 400 de studii, publicaţii, 31 de cărţi în palmaresul creaţiei, zeci de premii şi menţiuni, dl Ilie Popescu a ţinut sus stindardul românismului nu doar prin munca cu dăruire la Catedră, a urmat decenii de activitate publică fructuoasă în cadrul Societăţii „Golgota” a românilor din regiunea Cernăuţi, preşedinte al căreia este de aproape douăzeci de ani.
Este istoria unei familii de bucovineni cu care se poate identifica orice român nevoit, după răpirea Bucovinei, să-şi părăsească casa, familia, şi să se refugieze în Ţara de origine sau să suporte jugul străin mai departe. Oameni care au trecut prin atrocităţile regimului barbar sovietic, prin masacrul de la Fântâna albă, care şi-au dus crucea destinului pe drumul morţii şi înstrăinării în Siberia, Kazahstan, lacul Onega
„Educaţia, după cum ştiţi, este un domeniu prioritar la DRP în vederea menţinerii şi promovării limbii române ca element identitar. ..
Nu trebuie să ai un ochi mare la ceafă pentru a observa că aproape peste tot în Bucovina istorică limba română moare încetul cu încetul, chiar şi fără drasticele legi, adoptate de cei de la putere, că românul singur îşi îngroapă identitatea ...
„…acolo este pământul care a avut dorința, dar n-a avut putința să ne păstreze…”
ŞTEFAN CEL MARE A FOST COMEMORAT LA OPRIŞENI, DAR ŞI LA SUCEAVA…
Ar fi minunat să se ţină cont şi la Bucureşti de cuvintele înţelepte ale directorului CIE Constantin Bogdaniuc că „educaţia prin cultură e cea mai utilă, fiindcă cultivă frumosul, ceea ce rămâne în suflet pentru totdeauna”, să fie preţuită munca zilnică depusă de dascăli în această şcoală românească pentru a păstra, valorifica şi perpetua comoara cea mai de preţ, zestrea moştenită din moşi-strămoşi - limba, folclorul, tradiţiile şi obiceiurile poporului român. Dacă România doreşte să implementeze nişte lucruri valoroase pentru viitorul Ţării, pentru dăinuirea Neamului, pentru viitorul românilor din comunităţile istorice, ca ei să-şi poată păstra Limba, Identitatea, ar trebui să le dea o importanţă deosebită, să-i susţină, să-i sprijine…
La 30 iunie curent, steaua eternităţii remarcabilei personalităţi a Bucovinei – pedagogului şi directorului Mihai JAR - s-a aprins cu o nouă strălucire pentru a 60-a oară, cu toate că nu s-a stins nicicând în inimile rudelor, prietenilor, învăţăceilor, celor ce l-au apreciat şi îl iubesc, continuând să lumineze speranţei şi cutezanţei noastre de a ne păstra Limba Strămoşească, Spiritul Neamului, Identitatea Naţională, de a ne menţine pe această gură de rai, idealuri sacre ce i-au marcat viaţa şi cărora s-a consacrat cu trup şi
"Cetatea Hotinului, ctitorită de daci, refăcută de Dragoș, Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare, azi este uitată,
ROMÂNII ÎNSTRĂINAŢI DE ŢARĂ SE DUCEAU LA MOARTE CU TRICOLORUL ÎN FRUNTE (Astăzi e ZIUA DRAPELULUI NAŢIONAL AL ROMÂNIEI)
Mai ieri era printre noi, fiind prezent la manifestările cu suflu patriotic, organizate de „Zorile Bucovinei”, îşi publica în ziar interesantele articole, sufletistele şi îndureratele amintiri din primii zece ani de ocupaţie sovietică a nordului Bucovinei, azi constatăm cu regret că steaua vieţii cernăuţeanului Gheorghe MELNIC, prietenul ziarului nostru, cu rădăcini strămoşeşti în Marele Boian, s-a stins subit
Astăzi, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume este marcată Ziua Universală a Iei. Sărbătoarea „cămăşii cu altiţă”,
Cu tristeţe în suflet constatăm că la un an de la trecerea în lumea celor drepţi a românului cu suflet mare Octavian Bivolaru, preşedintele Societăţii „Golgota” a Românilor din Ucraina, îi simţim lipsa nu doar noi, prietenii de la „Zorile Bucovinei”, dumnealui fiind întotdeauna prezent la manifestările culturale organizate de publicaţia noastră, având sprijinul şi susţinerea colectivului nostru în toate faptele sale generoase, ci şi românii din satele noastre bucovinene martirizate. ...
Ne mândrim şi, totodată, ne bucurăm de succesele copământeanului nostru, tânărului cu har divin, regăţean-bucovinean, cunoscutul interpret Grigore GHERMAN, care a ajuns printre cei 50 de interpreţi, în finala Festivalului-concurs de folclor World Folk Vision, o competiţie mondială de muzică populară, la care au participat 3950 de cântăreţi din 115 ţări din lume