Situată la o zvârlitură de băţ de Putna lui Ştefan cel Mare, dar despărţită printr-un gard de sârmă ghimpată,
Eminescu a ales să se nască şi să lupte pentru IDENTITATE, UNIRE anume din sânul ortodoxiei, căci Biserica, după cum spunea, în smerita și jertfelnica ei lucrare liturgică și misionară, este păstrătoare de Neam întru Unire. În trepidanta lumină a sărbătorilor creştine ce poartă însemnele Naşterii şi Mântuirii
Consacrat Sărbătorii naționale – Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1854.
Ziua Culturii Naţionale prinde viaţă prin Eminescu...
Iarăși ne-a redeschis drumul spre adevăr și lumină eterna Naștere a Mântuitorului Limbii Române.
Românii din ţinut s-au evidențiat la fiecare ediţie a festivalului „Malanca Fest”, ocupând locuri de frunte şi impresionând locuitorii şi oaspeţii oraşului Cernăuţi nu numai prin costumaţie şi motivele „Malăncii” tradiţionale, ci şi prin mecanisme speciale.
Aştept un semnal de la liderii noştri, care fac demersuri pentru o grădiniţă românească la Cernăuţi, imputându-le părinţilor „nepatrioţi” că nimeni nu-i impune cu pistolul la tâmplă să renunţe la limba maternă...
I-am admirat din nou cu fascinaţie la ce-a de-a 5-a ediţie a Festivalului de colinde Voloca-2017
Deşi odată cu europenizarea valorile spirituale se şterg, îşi pierd strălucirea de altădată, acest colţ de rai carpatin, satul Pătrăuţii de Jos,
Recital ”Cu Eminescu în suflet”, organizat la Şcoala Populară de Artă şi Civilizaţie Românească Cernăuţi
Nici gerul de minus 25 de grade C, nici ninsorile spulberate, nu i-a împiedicat pe „Căluţii” năzdrăvani din Boian să zburde şi să colinde în dulcea limbă românească pe la
Cea de-a şaptea ediţie a Festivalului Etnofolcloric Interregional al Malăncilor „Malanka-fest 2017” se va desfăşura la Cernăuţi, la 15 ianuarie a.c.. La el vor participa 40 de colective din ţinutul nostru, din alte regiuni ale Ucrainei şi din România.
Satul Cupca din vechime se poate lăuda cu vechi și frumoase tradiții legate mai ales de sărbătorile de iarnă.