Un nou sondaj realizat de IMAS arată că aproape jumătate dintre basarabeni ar vota pentru Unire dacă salariile
A existat o femeie, printre multele despre care istoria a păstrat mărturii, pe care Voievodul a iubit-o timp de 20 de ani, până la moarte, cu care a avut cinci copii și pe care a fost atât de gelos, încât multe dintre actele pline de cruzime le-ar fi comis din frustrările generate de gelozie. Iată ce scrie istoria despre ziua de 2 aprilie 1459: “Cine ar fi crezut că inima de gheaţă a crudului voievod valah Vlad Ţepeş a fost cucerită de fiica unui ţesător sas din Corona, numele cetăţii Braşovului
...românii din cele patru cătune din această oază a românismului, orăşelul Crasna – Trăgean, Huta, Putna şi Suseni, ies pe plai la sărbătoare, în căruţe trase de cai, îmbrăcaţi în haine naţionale româneşti, unii cântă, alţii – dansează, iar păstorii, sub acordurile irepetabilei muzici populare, pornesc cu mioarele la păscut, păzite de un câine ciobănesc.
Ceremonia de înmânare a premiilor la Restaurantul „Grand Aristocrat” a avut un caracter de binefacere
ZIUA NATIONALA A PORTULUI TRADITIONAL ROMANESC
Proclamarea independenței a fost primită cu entuziasm de populație. În după-amiaza zilei de 9 mai a avut loc în București o manifestație spontană la care au participat 1000 de studenți care au venit cu drapele și cu torțe, cântând ”Deșteaptă-te române”. Pe măsură ce s-a răspândit vestea, seara au avut loc manifestații și la Iași, Craiova, Buzău și în alte orașe. Chiar în ziua de 9 mai 1877, ca o expresie a suveranității statului român, Parlamentul a votat înființarea ordinului ”Steaua României” cu care urmau să fie decorați militarii și civilii ce se distingeau în serviciul adus țării.
De ziua Memoriei și Reconcilierii, un grup de elevi ai liceului din Pătrăuții de Jos, membrii ai ansamblului de dansuri „Mugurel” și ai cercului literar „Lira” ce activează pe lângă căminul cultural din satul natal , au depus flori vii și lumânări la două monumente - unul, înălțat de Societatea regională „Golgota” în memoria tuturor mamelor care au suferit și s-au jertfit pentru copiii lor.
Tinerii prezenţi la comemorare au luat o lecţie de istorie de la eroi cum să-şi iubească Ţara, cum să-şi apere credinţa strămoşească, dreptul la tradiţii, la limbă, la toate cele sfinte, moştenite din moşi-strămoşi.
Desi istoric aducem toate dovezile ca intreaga Bucovina a fost rapita din teritoriile romanesti, ocupantii actuali nu se lasa convinsi despre aceasta. Sa multumim Austriei pentru aceasta!
Memoria lor, a tuturor celor ce s-au jertfit pe câmpurile de luptă, s-au aflat în spatele frontului, dar și a celor ce au avut de suferit fiind deportați, judecați fără vină, împușcați la Fântâna Albă, ce nu s-au întors din Siberia și Kazastan, trebuie să rămână vie pentru noi și generațiile viitoare.
Am împărtăşit cu enoriaşii Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Storojineţ acest praznic al bucuriei,însoţind-o pe Excelenţa Sa, dna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, în oaza de evlavie, unde porţile cerului se deschid cu harul divin şi mirul tămâii, unde preacucernicul părinte protopop Vasile Covalciuc şi fiul său, părintele Gheorghe, slujesc cu evlavie atât altarul credinţei, cât şi cel al iubirii de Neam, de Ţară. Atmosfera liturgică, tămâiată de rugăciunile impunătorului sobor de feţe bisericeşti (27) din Ucraina (raioanele Hliboca, Noua Suliţă, Herţa, Vijniţa etc., şi România – Voievodala Mănăstire Putna, ctitoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt,
În a trea zi a celei mai frumoase și așteptate sărbători creștine – Învierea Domnului, căminul cultural din Pătrăuții de Jos a fost gazda unui concert frumos și mult așteptat.
„Grigore Bostan a fost un patriot sincer, care nu şi-a construit cariera, nu şi-a zidit viaţa pe ideile patriotice. A fost patriot prin însăşi esenţa sa…”(M.Lutic). Astăzi, academicianul, scriitorul Grigore BOSTAN,şeful Catedrei de Filologie Română Şi Clasică, Universitatea din Cernăuţi, cel care a fost conştiinţa noastră naţională, ar fi împlinit 81 de ani…
Acest imn măreţ, „Când a fost să moară Ştefan”, cântat de români, dar şi îngânat de clopotele sfintelor ctitorii ştefaniene pe întreg cuprinsul Moldovei voievodale, ne plânge şi ne vibrează în suflete cu amintirea unor timpuri de glorie a poporului român. Astăzi, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Învierea din morţi a Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătoarea bucuriei, biruinţei vieţii asupra morţii, îl omagiem şi pe Sfântul Ştefan cel Mare
Luminează, Doamne, minţile noastre, care din pricina amărăciunilor şi umilinţelor, nu văd calea cea dreaptă. Încălzeşte, Doamne, inimile noastre care, învrăjbite de diavol, au uitat să-şi iubească aproapele şi să ierte vrăjmaşilor. Slobozeşte, Doamne, neamul nostru din jugul minciunii, urii, pizmei si egoismului. Învaţă-ne, Doamne, să ne rabdam unii pe alţii aşa cum Tu ne