Anual, la 1 Aprilie în pădurea de la Varnița, din localitatea Fântâna Albă, numită și Khatân-ul românesc, se adună sute de oameni veniți din diferite părți pentru a fi prezenți la una dintre cele mai triste comemorări ale neamului nostru.
Mâine, 1 aprilie, se împlinesc 80 de ani de la unul dintre cele mai oribile masacre din secolul XX - măcelul de la Fântâna Albă, când sute de români din satele de pe Valea Siretului au fost seceraţi de gloanţele grănicerilor sovietici în poiana Varniţa, la Fântâna Albă, apoi îngropaţi de vii în câteva gropi comune. Că lacrima durerii trecutului nostru românesc încă sângerează ne-a amintit astăzi, 31 martie, în ajunul comemorării martirilor neamului, Administraţia Regională de Stat Cernăuţi, Direcţia de Cultură, care a creat un filmuleţ video, dedicat evenimentelor tragice de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă, în care serviciile speciale române sunt învinuite de masacrul organizat împotriva românilor: „A fost o provocare, conştient organizată de către serviciile speciale române împotriva locuitorilor Bucovinei”.
Programul va permite studenților de la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universităţii „Iu Fedkovyci” din Cernăuţi să studieze concomitent şi să obțină două diplome de la Universitatea ucraineană și Universitatea europeană „Ștefan cel Mare” din Suceava
Harnică ca o albină ce culege seva de pe flori în prourul dimineţii, poetă populară, prietena „Zorilor Bucovinei” Zinaida SMOCHINĂ-ROTARU din Costicenii Noua Suliţei, adună nectarul verbului matern la izvorul limbii române, aducându-le în dar celor mici, prin dulceaţa şi melodicitatea MATERNEI, un crâmpei de primăvară, voie bună, clipe feerice, încărcate cu raze de soare şi bucurii copilăreşti.
Mariana noastră a pierdut lupta cu viața. Până acum doar 2-3 zile distinsa Mariana Gurza de la Timișoara, originară din Cupca, doamna mereu cu Bucovina în suflet, era prezentă în totul ce făceam. Chiar de ziua Mondială a Poeziei am felicitat-o, dorindu-i sănătate. Singură mi-a scris, că era bolnavă de Covid.
Peste şapte mii de oameni au cerut duminică, la Chișinău, unirea Republicii Moldova cu România. Există și oameni în Republica Moldova care văd unirea cu România ca singură alternativă după ce au fost dezamăgiți pe rând de politicienii de peste Prut, spune
Marea taină a existenței umane nu constă în a trăi, ci în a ști pentru ce trăiești”, spunea Dostoievski, unul din principalii scriitori ce au aparținut vârstei de aur a literaturii ruse (1820-1880)) și unul din cei mai reprezentativi pentru cultura Rusiei și a Europei Ortodoxe.
La biblioteca din Pătrăuții de Jos a avut loc o interesantă întâlnire cu iubitorii poeziei dedicată zilei mondiale a Poeziei. Măsura respectivă a fost organizată de bibliotecara șefă a acestei biblioteci, doamna Maria Ștefureac. Ea a fost ajutată de cele două lucrătoare ale sferei culturale din Pătrăuții de Jos, directoarea căminului cultural Larisa Popescu Chedic și conducătoarea artistică Natalia Balan.
Veşnic călător prin lume, a purtat dorul românilor de la Cernăuţi, unde îl aştepta cu uşile deschise „Palatul cu prieteni” – oameni înrudiţi întru duh şi aspiraţii, libertate, dragoste pentru cuvântul matern – spre Chişinăul drag, pentru a-şi face noi prieteni, români cu inimi înflăcărate, cu sete de adevăr, care îşi iubeau şi îşi iubesc graiul şi neamul, în pofida înstrăinării de Ţara dragă. Astfel, din Cernăuţi, oraşul ctitorit de Alexandru cel Bun, pe drumurile „gândului şi ale durerii”, „îngenunchiat în fața iubirii dintre oameni”, pe podul de flori din mai 1990 de peste Prut, scriitorul îţi îndreaptă paşii spre Chişinău, purtându-ne imaginar pe Aleea clasicilor din Parcul central, unde se desfăşoară sărbătoarea limbii române cu poeţii Grigore Vieru și Nicolae Dabija, înalţă „altare pentru eternitate” la Mănăstirea Căpriana, ctitorită de Ștefan cel Mare.
…liderii nici habar nu au măcar câte şcoli cu limba română de predare şi câte mixte există în prezent în Ucraina!!! Că doar timp de 5 ani numărul lor a scăzut de la 63, în 2015-2016, la 57 de şcoli cu limba de predare română în 2020-2021 şi 17 bilingve (cu predare în ucraineană şi română). Ruşine! S-au prezentat la dezbatere cu lecţia nepregătită, cu date vechi de zeci de ani ce nu corespund realităţii. Spre regret, n-am auzit nimic concret ce se face în şcoli, cu excepţia lui Eugen Patraş, vicepreşedintele ONG-ului Centrul cultural român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, care a semnalat situaţia catastrofală a învăţământului din şcolile din regiunea Odesa, „că lucrurile au luat-o în mod galopant spre destrămarea învăţământului românesc”, şi Elena Nandriş, vicepreşedinta Societăţii culturale „ Gr. Nandriş” din Mahala, care a îndrăznit să spună lucrurilor pe nume, că indicaţiile sunt primite de sus şi urmează să fie executate la nivel raional
Eminescu e Poetul – Faimă, vis şi legământ. Anual această frumoasă sărbătoare a poeziei, a cuvântului scris, a literaturii, este marcată pe larg la CIE Cupca.
A fost un om de cuvânt, care și-a respectat jurămintele. Odată instalat la domnie, Alexandru a acționat în vederea consolidării statului est-carpatic. A introdus în Sfatul Domnesc dregătorii precum logofăt, vornic, staroste, paharnic, postelnic sau vistier.
În pofida uzurpatorilor și a angoaselor lor apocaliptice, Louis Aragon, cunoscut pentru ambivalențe sexuale înainte și după mariajul lui cu Elsa Triolet — relație repusă în discuție — a spus că viitorul omenirii va fi feminin, sau nu va mai fi. Scriitoarea franceză, Meena Goll spune că „Femininul este viitorul planetei. Secolul XXI va fi feminin sau nu va fi.” Profeția ei optimistă, departe de a fi religioasă, este convergentă cu profeția din Biblie, că femeia va zdrobi capul șarpelui. Papa Ioan-Paul II, deși celibatar, a spus că „Viitorul
"Numai cine nu are țară înțelege cât de important e s-o ai şi să lupți pentru ea!" Noi avem o țară splendidă şi nu mai ştim cum să scăpăm de ea. Ruşine!!" . Şi am mari dubii că în România, pe undeva, se mai învață cântece despre patrie. Iar acum citesc că geografia şi istoria României stau să fie scoase din programa şcolară. Cine mai suntem noi, oameni buni? Ne dizolvăm încet,
Inițiativa Asociației C.C.P.C.T. Arboroasa este menită să comemoreze, cu respectul cuvenit, pe românii noștri din Valea Siretului care au fost victimele tragediei de acum 80 de ani, la Fântâna Albă. Тu este un proiect, ci o inițiativă populară destinată în principal tinerilor, elevi și studenți. Dorim ca, împreună cu voi toți, să zidim în anul 2021 o cutumă comemorativă pentru românii din toată țara, care va fi continuată în anii care urmează. Vă propunem ca, în data de joi, 1 aprilie 2021, ora 18, să aprindem o lumânare pentru sufletul românilor uciși acum 80 de ani în nordul Bucovinei de comuniștii sovietici. În această zi, vom îmbrăca portul național și vom purta insigna cu simbolul comemorării.