În satul Podvirkî, regiunea Harkiv, a fost înmormântată adolescenta de 13 ani, Hristyna Peanova, pe care, la sfârşitul lunii precedente, a omorât-o cu cruzime propria-i mamă, decapitând-o. S-o petreacă în ultimul drum a venit aproape întreaga localitate. Criminala era lesbiancă, de 9 ani trăia cu o altă femeie,
Se mai întâmplă miracole. Iar în acest an le avem cu duiumul. În cea mai înfloritoare lună a primăverii, cu pomi în floare şi câmpuri înverzite, a nins în Carpaţi. Temperatura aerului a coborât la minus 2 grade.
Credinţa a însemnat şi e pentru noi, urmaşii lui Decebal, Lumină şi calea spre Adevăr. Prin iubire faţă de Credinţa străbună, de Grai, rugându-ne în Limba Maternă, Dumnezeu ne călăuzeşte paşii spre dăinuire. În Duminica a III-a după înălţătorul Praznic al Învierii Domnului, numită şi „Duminica Sfintelor Femei Mironosiţe”, credincioşii ortodocşi din frumoasa şi împătimita noastră Bucovină le prăznuiesc pe Sfintele Femei Mironosiţe, purtătoare de miruri. Şi la Mănăstirea de maici Leorda din Pătrăuţii de Sus
În urma convenției încheiate între Imperiul Otoman și Austria, la 26 aprilie 1775 Bucovina intră în mod oficial în componența Imperiului Habsburgic. Denumirea de Bucovina ca nume propriu intră în uz oficial încă din anul 1774 odată cu anexarea acestei regiuni din Țara Moldovei de Sus de către Imperiul Habsburgic. În documentele scrise, termenul de Bucovina este atestat pentru prima oară într-un document din cancelaria domnească a Țării Moldovei, emis la data de 30 martie 1392 de către domnitorul Roman I Mușat:
Situaţia creată în toată lumea de pandemia cu coronavirus face ca proiectele de finanţare depuse de asociaţiile românilor din diaspora să se reorienteze, în special, către mediul online.
Au trecut 40 de zile de când a plecat la cele veșnice protoiereul mitrofor Gheorghe Covalciuc, un vrednic slujitor al altarului din s. Oprişeni, raionul Hliboca, tatăl cucernicului protopop de Storojineţ, Vasile Covalciuc . A decedat miercuri, 11 martie 2020, plecând în Împărăţie cerurilor la vârsta de 82 de ani, pe ultimul drum a fost petrecut la 13 martie curent, slujba de pomenire fiind oficiată de către Mitropolitul Cernăuţului şi Bucovinei Meletie.
Suntem ca şi iarba, ca şi florile, un firicel din primăvară. Deşi, din cauza epidemiei, suntem nevoiţi să stăm în casă, prin geamul deschis al primăverii, mai puţin visătoare decât în copilărie, dar cu aceeaşi bucurie şi speranţă că oricum viaţa e frumoasă, admir cerul azuriu, fascinată de coralele măiestrelor primăverii. Prin lacrima dimineţii, sărutată pe pulberea florilor de liliac de mesagerul blând al zilei, prin cântec melancolic de flaut ce se revarsă odată cu zorii, aud plânsul zeului Pan, creşterea ierbii, admir veselia florilor şi cântul privighetorii. În pofida tuturor tristeţilor, aud cu inima, văd cu sufletul şi mă bucur – e Primăvara!
Astăzi, academicianul, scriitorul Grigore BOSTAN. Şeful Catedrei de Filologie Română ŞI Clasică, Universitatea din Cernăuţi, cel care a fost conştiinţa noastră naţională, ar fi împlinit 80 de ani. Spre regret, demult nu mai este printre noi, s-a înălţat în Eterna-i nemurire. „Păstorul Mioriţei” e „plecat spre văi, la rădăcine”, chipul aureolat al Scriitorului, Profesorului, Savantului şi Academicianului Grigore BOSTAN, membru a trei uniuni de creaţie – din Ucraina, România şi Republica Moldova, rămânând în crângul spiritualităţii româneşti „un ram înmugurit”, „o pulbere de dor”, iar în cohorta personalităţilor marcante ale neamului, în literatura din Bucovina, o figură emblematică, multiculturală proeminentă, care a ştiut să îmbine armonios imaginea profesorului, cu cea a poetului, a cărturarului, cu cea a virtuosului umorist, cu imperativele mesianice ale luptătorului...
Tradiţional, a doua zi de Paști, în s. Mamaivţi, raionul Chiţmani, se desfășoară Festivalul de lalele, în ultimii ani devenind una din cele mai populare atracţii turistice din ţinut. Anul precedent, doritorii de a sesiza aceste inegalabile frumuseţi bucovineni, de a se plimba prin cele 2 ha de terenuri aromitoare de lalele – peste 300 mii şi 50 de specii de diferite culori, din cauza pandemiei COVID-19, n-au avut posibilitatea de a vizita acest loc mioritic, încărcat de miracol şi fineţi de basm – câmpul de lalele din Mamaivţi. Anul acesta vom admira aceste încântătoare frumuseţi bucovinene ...
Acum suntem nevoiţi să stăm în casă şi să admirăm frumoasele straie naţionale româneşti din lada stră-bunicilor, depănând în memorie amintiri relevante, când toate cântările divine ale primăverii se revărsau cu aromele fascinante într-un armonios cor în săptămâna Luminată a Paştelui, la Muzeul de Arhitectură Populară şi Trai, în aer liber, într-un spectacol de zile mari ce pune în valoare frumoasele realizări ale volocenilor, la care şi-au dat, nu o dată, concursul românii din Voloca, demonstrând frumoasele obiceiuri şi tradiţii populare ale locului, ale acestei vetre româneşti,
Anul precedent, doritorii de a sesiza aceste inegalabile frumuseţi bucovineni, de a se plimba prin cele 2 ha de terenuri aromitoare de lalele – peste 300 mii şi 50 de specii de diferite culori, din cauza pandemiei COVID-19, n-au avut posibilitatea de a vizita acest loc încărcat de miracol şi fineţi de basm
Situaţia privind pandemia în nordul istoric al Bucovinei e una dramatică - 1140 de infectaţi, 30 de cazuri letale, 409 de bucovineni sunt internaţi în spitale, 47 se află în stare gravă, 35 – în sălile de reanimare, 6 maturi şi un copil de 5 anişori (care se află în stare critică) sunt conectaţi la aparate de ventilație pulmonară. Astăzi, îl sărbătorim pe Sfântul Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință. A fost venerat de Sfântul Ștefan cel Mare al Moldovei - chipul Sfântului fiind imprimat pe toate steagurile de luptă ale Voievodului moldav. Acum, ca niciodată, avem nevoie de protecţia Sfântului Gheorghe, Purtătorul de Biruință,să ne apere de moartea ce ne suflă în ceafă şi ne calcă pe urme, nevăzută, îmbrăcată în veşmântul ucigător al pandemiei ce nemilos coseşte vieţi omeneşti. Doamne, apără-ne şi protejează-ne!
E o mare tragedie, o durere sfâşietoare – mor tinerii ca florile ce se ofilesc. Săptămâna Luminată, ca şi Săptămâna Patimilor, le-a adus românilor din nordul Bucovinei doliu şi durere mare - virusul ucigaş a răpus viaţa a încă doi fraţi în floarea tinereţii. La 20 aprilie, luptând cu boala nemiloasă, a decedat fiul gospodarului Aurel Frunza din Igeşti, raionul Storojineţ, Andrei, în vârstă de nici 20 de ani, iar astăzi, 21 aprilie, a pierdut lupta pentru viaţă Ioan, fiul mai mare, în vârstă de 24 de ani,
Astăzi, din cauza pandemiei ce fără pic de milă seceră vieţi omeneşti pe întreaga planetă, nu vom purta Tricolorul pe urmele de glorie ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt la Stejarul lui din Codrii Cosminului, precum o făceam tradiţional în fiecare an în lunea Paştelui, ci ne unim în rugăciune fiecare la domiciliu pentru a-i aduce un omagiu Apărătorului Creştinătăţii, celui mai mare şi neînfricat Domn, pe care l-a avut vreodată Ţara noastră de glorii, căruia îi datorăm viaţa pe acest pământ sfânt, stropit de sângele vitejilor săi arcaşi, dăinuirea prin credinţă, limbă…
Anul acesta avem o tristeţe mare – din cauza virusului ucigaş n-am putut merge la biserică să luăm Lumină, să sfinţim pasca, dar am stropi-o cu agheasmă şi ne-am rugat Celui de Sus pentru sănătate, să ne apere de toate relele, de toate bolile şi necazurile ce au împânzit lumea. Ce altceva putem face decât să ne rugăm, deşi înţelegem că planeta e prea mare, iar noi prea neputincioşi şi încărcaţi de păcate, virusul trimis pe capul nostru prea agresiv şi ucigaş pentru a-l opri cu gândul şi dorinţa noastră. Se spune că de Sfintele Paşti oamenii iau lumină. Trebuie să trăim în credinţa că întunericul nu poate să învingă lumina. „Zorile Bucovinei”, Societatea Jurnaliştilor Independenţi din regiunea Cernăuţi urează tuturor Paşti fericit, multă sănătate, lumina divină a Învierii să vă fie ocrotitoare şi păzitoare de tot ce-i rău şi viclean.