La comisariatul Militar din Cernăuţi, bucovinenii stau la coadă să se înregistreze pentru a fi recrutaţi în rândurile armatei ucrainene. „Panica e cel mai mare duşman” - Primarul Cernăuţiului s-a adresat populaţiei să nu intre în panică
Trupele ruse au trecut graniţa lângă oraşul Harkiv, lansând un atac la scară largă asupra Ucrainei. Au fost lovite de rachete, atacurile fiind îndreptate asupra obiectivelor strategice ale Forţelor Armatei Ucrainene din mai multe oraşe – depozite şi aeroporturi militare din Kiev- Boryspol, Harkiv, Jytomyr, Dnipro, Ozeornoe, Kulbakino, Ciuguev, Kramatorsc, etc., agresorul începând atacuri de artilerie asupra teritoriului şi populaţiei Ucrainei de-a lungul frontierei de stat.
Parlamentul Ucrainean a ratificat legea privind instituirea, pe un termen de 30 de zile, a stării de urgenţă pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia regiunilor
În regiunile de frontieră ale Ucrainei sunt introduse restricţii suplimentare, a anunţat Serviciul de presă al Direcţiei de Vest a Serviciului Frontierei de Stat al Ucrainei.
Raveca Tochiță este soția binecunoscutului folclorist și poet popular din Pătrăuții de Sus. Toată viața l-a susținut și l-a înțeles în munca lui de culegere și valorificare a folclorului
în vara anului 2008 a susţinut un frumos concert în incinta căminului cultural din Pătrăuţii de Jos. Cu câțiva ani în urmă a venit din nou la Pătrăuţii de Jos cu ansamblul ei „Crenguță de iederă” de la Universitatea din Chişinău. Dumneaei este profesoară de folclor la această instituţie superioară de învăţământ.
LA MULȚI ȘI FERICIȚI ANI, draga noastră Marilena!. Mereu grăbită, preocupată, harnică, stăruitoare, amabilă... Așa o cunoaște o lume pe vrednica profesoară de limba maternă și șefa de studii la liceul din Cupca, doamna Marilena Zâgrea.
Foarte multe cupluri de tineri au hotărât să-şi înregistreze căsătoria anume astăzi, 22.02.2022, considerând că e o zi cu noroc ce le va aduce fericire. Cei care cred în superstiţii, consideră că asemenea coincidenţe sunt o raritate, de aceea se crede că ele pot influenţa destinul. În cazul de faţă este vorba de şase cifre de 2, iar în numerologie ele înseamnă iubire, prietenie, armonie, e o zi reuşită pentru căsătorii.
În noaptea de 21 spre 22 februarie curent, preşedintele Vladimir Putin a recunoscut independenţa aşa-numitelor „republici populare” Doneţk şi Lugansk, semnând decretul privind intrarea trupelor ruse în Donbas. Astfel, luni noaptea, armata rusă a intrat pe teritoriul Ucrainei temporar ocupat.Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a declarat că frontierele ucrainene sunt în siguranţă, fiind bine apărate.
Misiunea noastră, a vorbitorilor acestei inedite și irepetabile limbi este: • Să o iubim și să-i arătăm dragostea vorbind-o corect! • Să o învățăm,să o cunoaștem,să-i învățăm structura, miezul, bogăția și să alegem cu grijă cuvintele, astfel încât acestea să ne reprezinte cu adevărat! • Să nu permitem nimănui să o ponegrească, să o știrbească, să-i ia strălucirea! • S-o păstrăm în suflet și să o transmitem mai departe, frumoasă, melodioasă, unică și irepetabil
Pe acei care încă nu înţeleg gravitatea situaţiei („Zorile Bucovinei”, în februarie 2021, semnaliza din nou situaţia catastrofală din învăţământ http://www.zorilebucovinei.com/news/show/3152/, mai bine zis, capcana în care se zbate ROMÂNA - reducerea şcolilor, a orelor la limba şi literatura română), ar trebui să-i îngrijoreze cel mai mult moartea noastră lentă ca popor, apoi bursele etc. Am studiat în limba „moldovenească”, fără burse din partea Patriei noastre istorice, dar cu dragoste faţă de Ţară, de Maternă, Neam, Datini, de Străbuni şi istoria noastră milenară zbuciumată şi vitregită, iubire pe care ne-au răsădit-o în suflet părinţii noştri, acei români rebotezaţi în „moldoveni” de către regimul autoritar de atunci. Deşi am fost instruiţi la şcoala sovietică, ştiam de unde ne cresc rădăcinile, cine suntem şi în ce limbă vorbim. Urmează să facem tot posibilul ca şi generaţiile ce vor urma să nu-şi uite rădăcinile.
Ziua limbii materne , sărbătorită de românaşii de la liceul din Cupca.
...dl Dragoș Tochiță este un binecunoscut folclorist și nublicist din partea locului. Toată viața a cules folclor, a publicat materiale prin ziare, poezii populare, și a tipărit cărți, despre oamenii satului, deportați,
„Mi se înseninează sufletul când mă gândesc că măcar fiul Todor, doctor în drept, care a studiat juridica la Universitatea din Cluj-Napoca, unde locuieşte şi i se află biroul, are posibilitate să activeze şi să trăiască în Ţara noastră dragă,Ţara părinţilor şi buneilor
Ca şi majoritatea familiilor de români din Bucovina prădată şi înstrăinată de Ţară, românii din Voloca au gustat din plin din „raiul” adus de bolşevici. „Ni se fac şi acum mari nedreptăţi, mai ales când ni se ucrainizează o şcoală. La Voloca, veche vatră răzăşească, spiritul neamului a învins. Toţi străinii care au fost aduşi de noua stăpânire bolşevică pentru a asimila populaţia au învăţat limba română, asimilându-se cu românii băştinaşi. Cu toate că românii, trăitori de veacuri ai acestor meleaguri ştefaniene, au avut multe de îndurat în consecinţa „eliberării” ţinutului şi apoi colectivizării. Şi buneii Mariei Bojescu au trecut prin gura infernului stalinist”...