Elena Nandriş, primăriţa din Mahala, aşa o cunosc toţi, îşi sărbătoreşte ziua de naştere – La mulţi ani cu bucuriile şi împlinirile dorite!

„Suntem români şi punctum” - în lumina acestui crez naţional îşi trăieşte idealul, luptând pentru păstrarea memoriei înaintaşilor, pentru perpetuarea limbii, tradiţiilor, portului popular, valorilor identitare, o româncă dragă tuturor românilor – şi celor din Ţară, şi celor din comunităţile istorice, şi celor de pretutindeni, dna Elena NANDRIŞ, vicepreşedinta Societăţii Culturale „G. Nandriş” din Mahala, cea care a animat, i-a dat viaţă acestei organizaţii nonguvernamentale, cea care menţine duhul românismului în această comună martiră, veghează candela memoriei martirilor români, masacraţi la Lunca, deportaţi în Siberia, Kazahstan etc.

Adio, drag Abecedar, adio, dragă învăţătoare!

Mai întâi elevii clasei I-a de la CIE Cupca și-au luat rămas bun de la prima lor carte, Abecedarul

Mulţumim Patriei noastre istorice – România - pentru ajutorul umanitar Ucrainei şi eforturile de a susţine românii din Ucraina

Serhii Osaciuk, guvernatorul regiunii Cernăuţi, a ţinut să încheie întâlnirea pe o notă optimistă ce ne insuflă un strop de speranţă că am fost auziţi şi înţeleşi, că trebuie de făcut astfel ca fiecare dintre noi, cetăţenii Ucrainei, „să se simtă cu sufletul aici, Acasă”. Dar pentru aceasta noi, românii autohtoni, ajunşi minoritate la noi acasă, trebuie să simţim grijă, protecţie, înţelegere din partea Ucrainei, dacă ne consideră copii ei, contând pe susţinerea Patriei-mamă – România şi bucurându-ne de prietenia dintre aceste două ţări vecine – România şi Ucraina.

Mulţi români boinceni, plecaţi la muncă, s-au stabilit cu traiul în Boianul din Canada

Pentru că nu vroia să se înscrie în kolhoz, tata a fost de câteva ori bătut crunt de "striboci", activişti comunişti din sat, trecuţi în serviciul ocupanţilor sovietici. Odată au venit la noi Vladimir Hanceriuc şi Traian Botă, o rudă de-a noastră, care erau „striboci”. După ce a băut rachiu pe săturate, Hanceriuc a încercat să-i înfigă tatei cuţitul în spate. Însă eu, care şedeam cu sora Pachiţa pe cuptor, am luat făină din covăţică şi i-am aruncat în ochi. A avut noroc că l-a salvat Traian. Fiindcă vărul şi fratele lui au fost judecaţi, tata, care avea şi el 12 fălci de pământ, era considerat şi el chiabur, „duşman al poporului” şi trebuia deschiaburit sau trimis în Siberia

„La răspântia Boianului” - o carte renăscută din rădăcina arborelui neamului din care sorbim seva, dragostea de grai, de străbuni

Se mai întâmplă şi minuni pe pământ, când satul are o fiică devotată, cu dragoste de Limba strămoşilor, cu pasiune şi responsabilitate, cu sufletu-i mereu vibrând pentru scumpa-i baştină, pentru lucrurile de o înaltă valoare, moştenite de la străbunii ei spirituali, precum publicista Maria Toacă, care osârduieşte asupra salvării moştenirii culturale, să nu rămână în negura uitării numele şi operele iluştrilor săi consăteni, şi încă un adevărat fiu, patriot al neamului, agronomul şi fermierul Vasile Botă, eforturilor căruia boincenii îi datorează instalarea, pe cont propriu, la 2 iunie 2019, a bustul preotului și scriitorului Iraclie Porumbescu în curtea bisericii din centrul Boianului, unde tatăl vestitului compozitor Ciprian Porumbescu a slujit cu evlavie neamul, apărând credința şi salvându-i pe boinceni de înstrăinare.

La mulţi ani, dle profesor Petru Marcu!

Luna mai este deosebită pentru domnul Petru Marcu, profesor de educație fizică și sport la CIE Cupca. La finele acestei frumoase și înfloritoare luni domnia sa adaogă în buchetul vieții cel de-al 60-lea trandafur jubiliar. Originar din Molnița Herței, după absolvirea institutului

BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE” DIN VOLOCA ŞI-A SĂRBĂTORIT PATRONUL. La Voloca, credinţa şi iubirea de Neam vibrează şi dăinuie sub acelaşi dangăt de clopot

Înălţatâ de străbuni la începutul secolului XX spre dăinuirea neamului pe acest munte al credinţei, cel mai pitoresc deal al satului, Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” din frumoasa vatră românească Voloca pe Derelui, unul dintre cele mai vechi şi impunătoare lăcaşe de cult din lemn din ţinut şi chiar din Ucraina, astăzi, 22 mai, şi-a sărbătorit patronul.

"Ei l-au omorât pe Brâncuși: Călinescu, Camil Petrescu, G Bogza, Sadoveanu. ”Nu e un creator în sculptură”

Ziua cămășii cusute și a tradițiilor populare

La CIE Cupca am pregătit o expoziție mixtă, unde am îmbinat ștergare, broderii, fotografii, alte podoabe populare, atât românești cât și ucrainene pe care am amenajat-o pe coridorul școlii. am reușit să ajung la căminul cultural din Pătrăuții de Jos, unde doamnele din sfera cultrii cu un grup de copii, membrii ai ansamblului „Mugurel” ...

De ce nu ne iubim? De ce ne urâm?

Pentru iubire trăim și murim. Căldura sufletească, iubirea, compasiunea și gândirea pozitivă fac minuni. Înfrumusețează omul. Să ne cunoaștem trecutul, al fiecăruia dintre noi, al țării noastre, să-l respectăm, și cunoscându-l, să luăm tot ce este bun din el, făcând prezentul armonios. Să ne punem întrebările: De ce urâm? De ce ne războim? De ce să ne distrugem? De ce nu ne acceptăm? De ce să nu trăim în pace? De ce nu ne iubim?

"Să fim mândri de trecutul nostru, de portul din bătrâni, de graiul şi cântul strămoşesc"

Împreună cu cei mai tineri membri ai colectivului popular folcloric " Datina", zilele acestea am facut o cercetare folclorică, vizitând artistele populare ale satului Oprișeni, fără care în trecut nu începea nici o șezatoare și nici o nuntă. Este vorba de Vergina Pițul a lui Casian și Bodnariuc Catrin

Directorul din Oprişeni Nicolae Bodnariuc distins cu medalia „Întru gloria Bucovinei”

Printre lucrătorii muzeelor, distinşi de guvernatorul regiunii Serhii Osaciuk cu înalta distincţie „Întru gloria Bucovinei”, s-a aflat şi Nicolae Bodnariuc, directorul Şcolii Medii din Oprişeni, r-nul Hliboca, şeful Muzeului „Maximilian Hacman”, care de peste 20 de ani conduce această oază păstrătoare de istorie, de sfinte şi scumpe relicve, adunând cu discipolii şi păstrând diverse obiecte vechi,

" La daco-romani limba pe care dumneavoastra, rusii, ucrainienii si altii o falsificati sub eticheta falsa de ‘moldoveneasca’ NU EXISTA..."

"Eu sunt moldovan, Patria mea este Moldova, Neamul meu sunt moldovenii. Românii sunt unicul popor din lume care nu doresc existența moldovenilor, Moldovei, limbii moldovenești...Dezicerea de Patria Moldova prin desființarea ei în cadrul României - este trădare de patrie. Dezicerea de naționalitatea moldovenească prin convertirea în români - este trădare de neam. Iubim Patria Moldova! Iubim Neamul Moldovenesc! Ne apărăm limba strămoșească acea moldovenească! [?!]” Ion Bors. "Dumneavoastra cu dreapta luati banii si celelalte ajutoare de la fratii romani si cu stanga amendati basarabeni care isi pun tricolorul in ograda...

România sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Președintele Klaus Iohannis a acordat un "spațiu amplu" problemelor legate de drepturile minorității române din Ucraina, cu accent pe dreptul la educație în limba română, și a subliniat necesitatea soluționării acestora, în cel mai scurt timp, pe calea dialogului

Pentru credinţa şi dăinuirea noastră ca neam dangăt de clopot înalţă altare şi în acest colţ mioritic de Ţară - în oaza paradiziacă de la Mănăstirea Leorda, unde celestul se înalţă cu toate misterele omeneşti şi pământeşti

Deşi nu sunt pentru prima dată în această oază paradiziacă de linişte şi sfinţenie, a 3-a duminică după Învierea Domnului, de hramul Mănăstirii Leorda, acest leagăn al dumnezeirii prăznuieşte Ziua Sfintelor Femei Mironosiţe, purtătoare de miruri, sărbătoare binecuvântată de Lumina Învierii, în slujba divină a căreia punându-şi sufletul preacucernicul părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ cu fiul său, părintele Gheorghe.