Gimnaziul nr. 6 „Alexandru cel Bun” din centrul municipiului, fosta Şcoală Medie nr.29, la crearea şi inaugurarea căreia şi-a adus aportul un român cu literă mare, fostul ei director, regretatul Mihai Jar, a devenit Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun”.
Forumul Cultural Transfrontalier este cel mai mare eveniment desfășurat de Consiliul Județean Iași în prezența a peste 60 de delegați din Republica Moldova și Ucraina, alături de care împărtășim trecutul și istoria ca vecini și ca frați, și chiar dacă acum ne despart granițe, prin intermediul culturii putem consolida relaţiile speciale dintre noi.
„Pe-al nostru steag e scris Unire”
Dumnezeu, credinţa, spunea Marele Eminescu, omul trebuie să le aibă în suflet, doar
La 27 iulie 2021 la Kiev se desfăşoară Procesiunea Calea Crucii a Bisericii Ortodoxe Ucrainene spre Lavra Peşterilor (Lavra Pecerska) cu ocazia aniversării a 1033 de ani de la Creștinarea Rusiei Kievene.
În perioada 23 – 25 iulie 2021, Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți a desfășurat una dintre cele mai de amploare acțiuni culturale din Regiunea Cernăuti, ediția a XVI-a a Festivalului-concurs Internațional de muzică populară românească ,,ÎN GRĂDINA CU FLORI MULTE”, având ca obiective:
La 26 iulie 1969 poetul român martir din Crasna este asasinat în pădurea Crasnei de către agenții sovietici, la indicația fostului KGB - Direcția operativă Cernăuți. Corpul neînsuflețit a fost purtat în portbagajul unei mașini până la Cernăuți și a fost aruncat în Prut. Găsit peste trei zile, a fost îngropat pe ascuns în Cimitirul central din Cernăuți
Azi, 26 iulie 2021, se împlinesc 52 de ani de la moartea tragică a unuia dintre cei mai talentați poeți români nordbucovineni din perioada postbelică Ilie Motrescu din Crasna Putnei.Propunem atenției tuturor și câteva poezii dedicate poetului scrise de câteva doamne din Pătrăuții de Jos.
Dacă aveți propria casă, măncati mese complete zilnic, beti apă curată, aveți un telefon mobil, aveti acces la internet și ati absolvit o facultate, atunci vă aflati
Guvernul Ucrainei a simplificat condiţiile de participare a comunităţilor teritoriale la proiectul pilot „Dezvoltarea serviciilor sociale”. Fiecare comunitate teritorială ce va participa la proiect va obţine anual din partea statului până la 2 mln de grivne. O asemenea hotărâre a fost adoptată la şedinţa Cabinetului de Miniştri ai Ucrainei.
În cadrul implementării Proiectului transfrontalier „Sporirea serviciilor medicale privind procedurile minim-invazive în regiunea limitrofă România-Ucraina” la Spitalul clinic regional din Cernăuţi a avut loc o conferinţă de presă. Acesta e al 6-lea proiect transfrontalier, realizat în domeniul medicinii, fapt sensibilizat de Oleksii Gruşko, directorul Agenţiei pentru dezvoltarea regională Cernăuţi, dar şi de Oleksii Voloşciuk, specialist al proiectului.
... vă reamintesc că țara noastră a fost pusă în situația de a accepta ultimatumul dat de Stalin în 26 iunie 1940, pentru că așa s-a înțeles cu Hitler, să ne ocupe teritoriul...Aceste evenimente tragice au produs consecințe dramatice pentru majoritatea populației din aceste teritorii. Aș aminti aici drama de la Fântâna Albă, Bucovina, din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâți doar pentru că nu voiau să devină cetățeni ai URSS. Au urmat apoi deportările în Siberia și Kazahstan, unde sute de mii de familii au avut de suferit din cauza ororilor staliniste. Iar pentru a-i pedepsi pe majoritatea locuitorilor din teritoriile anexate la URSS, conducerea sovietică a inventat o nouă identitate lingvistică – limba moldovenească.
...satul meu drag Pătrăuții de Jos, am organizat și aici o întâlnire cu membrii cercului literar ce activează la căminul cultural local. Organizați și pregătiți de doamnele Larisa Chedic și Natalia Balan, lucrătoarele de aici, cu susținera doamnei bibliotecare șefe a bibliotecii pătrăucene, d-na Maria Ștefureac, care a amenajat de asemenea o expoziție în incinta bibliotecii locale, am susținut un discurs și un recital poetic.
Vasile Alecsandri şi Mihai Eminescu au fost cei mai de seamă poeţi români nu doar din sec 19, ci din toate timpurile. Membri ai Societăţii Culturale „Junimea” din Iaşi, prin operele sale i-au dat valoare şi strălucire. Eminescu cunoştea şi s-a inspirat, desigur, în tinereţe, de poezia lui Alecsandri încât, atunci când s-a organizat Serbarea de la Putna, la îndemnul studenţilor ca să scrie imnul lui Ştefan cel Mare, a refuzat şi l-a rugat pe Alecsandri, cu toate că ultimul n-a participat la Serbare, a compus doar cunoscutul „Imn religios lui Ştefan cel Mare”.
Adrian Păunescu a militat ca limba română să nu mai fie sfidată, ci să rămână suportul vieţii neamului nostru, candela dăinuirii unui popor, să fie acasă stăpână, ca Biserica Neamului “Mama noastră a tuturor”, după cum spunea Eminescu – tăria noastră, legea strămoşească să nu mai fie umilite, îndemnându-ne să luptăm pentru păstrarea fiinţei neamului şi a identităţii noastre multimilenare, să fim uniţi pentru viitorul Neamului, să rămânem credincioşi rădăcinii noastre, să ne batem pentru dezvoltarea şi prosperitatea ambelor maluri ale Prutului. A melitat pentru regăsirea noastră în Europa şi în spaţiul legitim al spiritualităţii româneşti, pentru diversitatea şi integritatea culturii naţionale, pentru unitatea neamului, pentru demnitatea de a fi români - oriunde ne-am afla - şi pentru a continua să visăm şi să gândim în limba română.