Cu câțiva ani în urmă în incinta CIE Cupca am deschis oficial muzeul istoric care găzduiește
Astăzi se împlinesc 13 ani de când nu mai este printre noi prietenul românilor înstrăinaţi, reporterul Mircea MOTRICI din Suceava, luptător şi susţinător înflcărat al unităţii românilor. De pe drumurile voievodale, pe care a călătorit o viaţă, s-a înălţat spre cer, unde sunt strămoşii săi. A plecat la 16 martie 2007 „să culeagă boabe de rouă printre stele", dar a rămas să dăinuie prin scris şi prin cuvânt,prin lacrima celor care l-au iubit şi preţuit...
Chinurile, munca şi sărăcia, pe care le-au îndurat în lagărul stalinist, nu le-a putut uita nicicând. Povestea că de foame oamenii păşteau iarbă, mâncau pământ, baligă de cal şi de vite. ..
„Fiți buni unii cu alții” ne învață Biblia. De ce trebuie să fim uniți, să manifestăm înțelegere, bunătate, în astfel de momente critice ca acestea,
Încă nu s-a stins durerea acelor timpuri apocaliptice, când tinerii români din Bucovina „răstignită”, îşi apărau Ţara de ciuma roşie cu Tricolorul în suflet, îndurând chinuri infernale. Cu dor de România, de primăvara renaşterii şi reîntregirii Neamului Românesc, a trăit şi patriotul român, poetul şi publicistul Dumitru Paulescu, personalitate marcantă a exilului românesc, originar din frumosul şi pitorescul leagăn al românităţii – Voloca pe Derelui. Slujind cu devotament şi onoare Neamului Românesc, pe care l-a iubit cu o dragoste neasemuită, aşteptând, după cum scria, „clipa realipirii Bucovinei dragi şi a Basarabiei la Ţara Mumă – România”, ideal al multor români înstrăinaţi de Patrie,...
În pitoreasca localitate românească Crasna din raionul Storojineţ, anual se desfăşoară o frumoasă tradiţie, moştenită din moşi strămoşi, numită „simbria oilor”, actualizată în feericul festival al datinilor străbune „Ieşirea pe plai”. Şi cu toate că ciobanii demult îşi plimbă mioarele pe plai, respectiva sărbătoare folclorică îi uneşte pe românii din acest colţ pitoresc de Ţară, îndemnându-i la menţinerea şi perpetuarea obiceiurilor şi datinilor strămoşeşti, la păstrarea graiului şi costumului popular....
Anual în ajunul zilei Victoriei comemorăm pe participanții războiului, pe toți cei ce au avut de suferit în vremea deportărilor staliniste, au fost împușcați la Fântâna Albă.
Astăzi sărbătorim Ziua Mamei. „Cea mai veche carte din lume este o mamă, cea mai frumoasă carte din lume este o mamă”, scria, însufleţit de iubirea de mamă, marele nostru poet Grigore Vieru. Dincolo de orice, Mama e sfânta din icoane, care ne veghează paşii, râde când râdem noi şi suntem fericiţi, plânge, când plângem, respiră, când respirăm. Şi-apoi nu mai există în lumea întreagă un alt izvor atât de adânc şi curat ca însăşi lacrima ei de dragoste profundă, statornică şi eternă,
Ne-a întristat nespus de mult plecarea subită în veşnice a preotului Nectarie BALAN, parohul Bisericii Domneşti „Sfântul Spiridon” din Herţa, care a fost nu doar un vrednic slujitor al altarului, ci şi un demn român, care, iubindu-l pe Dumnezeu, şi-a iubit deopotrivă Graiul, Neamul Românesc. Am fost prezenţi nu o dată la serviciile divine, oficiate de cucernicul părinte în memoria marelui deschizător de drumuri, „Patriarhul culturii româneşti în Ţara lui Ştefan cel Mare”, cărturarul şi iluministul Gheorghe Asachi, manifestări organizate graţie dnei Eugenia CIMBOROVICI-TEODOREANU, preşedinta Fundaţiei Civice Raionale „Gheorghe Asachi” Herţa, dar şi la parastasele de pomenire, la care clopotele învierii băteau jalnic pentru sfinţii neamului, iar mirul evlaviei picura cu neuitarea martirilor care s-au sacrificat pentru Libertate, Credinţă, Limbă şi Ţară, fiind deportaţi, după răpirea Bucovinei de către sovietici, în neagră străinătate de către regimul barbar comunist – în Siberia de gheaţă, în stepele pustii ale Kazahstanului, în lagărele muncii şi morţii de pe ţărmul lacului Onega etc. , românii osândiţi la moarte lăsându-şi căsuţele plângând nu s-au mai întors să le sărute prispa, ci şi-au lăsat osemintele să zacă în gropi comune, fără cruci şi lumânări la căpătâi, cu elogii pioase înveşnicindu-le eroilor nemurirea, regretatul Octavian BIVOLARU , preşedintele Societăţii „Golgota” ...
În satul Podvirkî, regiunea Harkiv, a fost înmormântată adolescenta de 13 ani, Hristyna Peanova, pe care, la sfârşitul lunii precedente, a omorât-o cu cruzime propria-i mamă, decapitând-o. S-o petreacă în ultimul drum a venit aproape întreaga localitate. Criminala era lesbiancă, de 9 ani trăia cu o altă femeie,
Se mai întâmplă miracole. Iar în acest an le avem cu duiumul. În cea mai înfloritoare lună a primăverii, cu pomi în floare şi câmpuri înverzite, a nins în Carpaţi. Temperatura aerului a coborât la minus 2 grade.
Credinţa a însemnat şi e pentru noi, urmaşii lui Decebal, Lumină şi calea spre Adevăr. Prin iubire faţă de Credinţa străbună, de Grai, rugându-ne în Limba Maternă, Dumnezeu ne călăuzeşte paşii spre dăinuire. În Duminica a III-a după înălţătorul Praznic al Învierii Domnului, numită şi „Duminica Sfintelor Femei Mironosiţe”, credincioşii ortodocşi din frumoasa şi împătimita noastră Bucovină le prăznuiesc pe Sfintele Femei Mironosiţe, purtătoare de miruri. Şi la Mănăstirea de maici Leorda din Pătrăuţii de Sus
În urma convenției încheiate între Imperiul Otoman și Austria, la 26 aprilie 1775 Bucovina intră în mod oficial în componența Imperiului Habsburgic. Denumirea de Bucovina ca nume propriu intră în uz oficial încă din anul 1774 odată cu anexarea acestei regiuni din Țara Moldovei de Sus de către Imperiul Habsburgic. În documentele scrise, termenul de Bucovina este atestat pentru prima oară într-un document din cancelaria domnească a Țării Moldovei, emis la data de 30 martie 1392 de către domnitorul Roman I Mușat:
Situaţia creată în toată lumea de pandemia cu coronavirus face ca proiectele de finanţare depuse de asociaţiile românilor din diaspora să se reorienteze, în special, către mediul online.
Au trecut 40 de zile de când a plecat la cele veșnice protoiereul mitrofor Gheorghe Covalciuc, un vrednic slujitor al altarului din s. Oprişeni, raionul Hliboca, tatăl cucernicului protopop de Storojineţ, Vasile Covalciuc . A decedat miercuri, 11 martie 2020, plecând în Împărăţie cerurilor la vârsta de 82 de ani, pe ultimul drum a fost petrecut la 13 martie curent, slujba de pomenire fiind oficiată de către Mitropolitul Cernăuţului şi Bucovinei Meletie.