Au trecut 81 de ani de la masacrul din noaptea din 6 spre 7 februarie 1941, când lângă localitatea Lunca din actualul raion Herţa, sute de români nevinovaţi din satele din jurul Cernăuţiului, majoritatea fiind din Mahala, au fost secerați pe malul drept al Prutului de gloanţele mitralierelor grănicerilor sovietici, au fost înjunghiaţi de baionetele călăilor bolşevici şi îngropaţi de viu, unica vină a acestor oameni paşnici fiind dorinţa de libertate, de a scăpa de jugul ...
Numai în satul Voloca pe Derelui – 513 de români băştinaşi, mai mult de jumătate de sat, au fost înscrişi în lista neagră a deportărilor, Petrea PENTELEICIUC al lui Toderică , fiind considerat „duşman al lui Lenin”, a fost întemniţat, sfârşindu-şi zilele, după 5 ani de torturi şi chinuri îngrozitoare, într-o închisoare din Ucraina Apuseană, noii stăpâni, punându-şi scopul să distrugă populaţia românească băştinaşă din Bucovina răpită şi înstrăinată de Ţară, i-au întemniţat şi deportat pe cei mai destoinici fii ai baştinei ca să li se şteargă urma şi neamul.
Discuția dintre cei doi șefi de stat a avut loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Ucraina, respectiv al evoluțiilor îngrijorătoare de securitate din imediata proximitate a Ucrainei, în regiunea Mării Negre
Despre existenţa în Cupca (Nordul Bucovinei) a unei biserici ne mărturiseşte un document din anul 1575, adică din timpul lui Petru Şchiopul. Acest lăcaş de închinare se afla în cătunul Selişte. În manuscrisul fostului cantor bisericesc, Vasile Timiş, decedat în 1995, se notează că în partea răsăriteană a satului numită Bohorodice, în grădină unei văduve, cu mulţi ani în urmă se oficia serviciul divin sub patru peri, dintre care unul mai este şi astăzi. Anume acolo, după opinia acestui modest cronicar, s-ar fi aflat cel mai vechi loc de închinare în Cupca.
Am spicuit din pagina Domniei Sale de Facebook doar câteva comentarii, care îl caracterizează pe acest destoinic fiu al Herţei care îşi îndeplineşte, în calitate de Şef al Secţiei de Cultură Herţa, cu demnitate îndatoririle faţă de Ucraina, ţara în care trăieşte, al cărui cetăţean loial este, dar nu-şi uită originile, Patria istorică, îşi iubeşte şi preţuieşte Ţara şi limba strămoşilor. Un asemenea cetăţean deschis şi corect, onest şi cinstit, care nu are ce ascunde, trebuie să fie preţuit şi nicidecum învinuit de trădare, că “slujeşte altui stat” doar pentru faptul că pe “site-ul Consiliului Orăşenesc Herţa e cu tricolorul altui stat”. Respect dle Adrian! Succes în activitate!
Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale s-au cunoscut pe vremea când poetul a fost cooptat în trupa de teatru a lui Costache Caragiale, unchiul lui Ion Luca. Cei doi au legat o frumoasă prietenie şi se spune că vreme de un an au fost nedespărţiţi. Caragiale îl admira pe Eminescu şi spunea despre el că „Era nefiresc de frumos... Prea frumos să fie adevărat”. Tradarea bunului prieten Caragiale Caragiale a părăsit redacţia ziarului „Timpul“ în 1878 şi a ajuns la „Junimea“ de la Iaşi, condusă de Titu Maiorescu. Ajuns la Iaşi, o cunoaşte pe iubita lui Eminescu, pe Veronica Micle, şi între cei doi se înfiripă o relaţie amoroasă ascunsă. Eminescu, rămas redactor la ziarul „Timpul”, ajungea mai rar la Iaşi şi relaţia cu Veronica se derula mai mult prin intermediul scrisorilor de amor. Blonda pasiune a lui Eminescu a căzut în braţele flegmaticului Caragiale, fără ca poetul rămas la Bucureşti să bănuiască ceva.
Ţinutul nostru bucovinean e bogat în talente, în tineri dăruiţi cu har divin, care prin vocile splendide cuceresc mii de inimi. Cu dorul vibrând în suflet pentru tot ce e românesc, ce ne aminteşte de gloria străbunilor, ne bucură inimile că printre valoroasele talente ce poartă faima Bucovinei noastre dragi în lume, printre titanii cântecului popular românesc Ion Paulencu şi Maria Iliuţ, strălucesc şi stelele tinerilor, dar consacraţilor şi îndrăgiţilor interpreţi de muzică populară Grigore GHERMAN, originar din Ţinutul Herţei, Ilie CARAŞ – din pitoreasca vatră de vrednici români de pe Valea Siretului, s. Ropcea, raionul Storojineţ, afirmându-se ca excelenţi continuatori ai Generaţiei de Aur în arealul folclorului românesc, ambii ...
Elevii de la instituţia de învăţământ din satul Mămăliga, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, director Ioniţoi Ghenadie, instruiţi de erudiţii dascăli ştiu ce înseamnă să-ţi păstrezi cu pietate costumul national, tradiţiile şi datinile moştenite din moşi-strămoş
Din noianul de alese simţiri româneşti, am cules într-un buchet cele mai frumoase gânduri, urări de bine, multă sănătate pentru o personalitate deosebită, înzestrată cu minunate calităţi umane, aleasă de destin să fie un reper al speranţelor românilor din această frumoasă parte de Ţară – suflet nobil, generos, darnic şi iubitor, distinsa dnă Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, astăzi, în această măreaţă zi pentru poporul român – Unirea – îşi aniversează ziua de naştere, prilej fericit pentru a-i destăinui respectul şi admiraţia faţă de virtuţile sale de excelent diplomat, de pilon sigur al aspiraţiilor românilor din nordul istoric al Bucovinei.
Se împlinesc Oamenii erau înghesuiţi în barăci câte 1000 de persoane, impuşi la munci grele şi foamete, apoi făcuţi scrum în camerele de gazare
Timpul ce s-a perindat ca o nălucă, aducându-l în iarna celor 86 de ani, aproape că nu l-a schimbat, Florin PIERSIC, cel mai îndrăgit actor român, cu o carieră de invidiat – a jucat, mai bine zis a trăit cu sufletul o mulţime de roluri de teatru şi s-a filmat în peste 60 de pelicule artistice – urcă şi acum pe scenă, apare în faţa spectatorului cu aceiaşi charismă şi e la fel de iubit ca în tinereţe. Or, ursitoarele au fost darnice cu „Mărgelatu”, poreclă rămasă de la celebrul său rol titular din serialul de aventuri, jucat de maestro în anii’ 80 ai secolului trecut, dăruindu-l cu şarm, talent şi frumuseţe. Văzând lumina zilei la 27 ianuarie 1936, la Corlata, Cluj, cu rădăcini în Bucovina, Florin PIERSIC şi-a petrecut o parte din copilărie la Cernăuţi, unde familia s-a stabilit cu traiul în timpul României Mari, tatăl său Ştefan fiind numit medic veterinar-şef al oraşului, iar după anexarea Bucovinei de către sovietici, s-a refugiat la Cluj, unde a absolvit Liceul de Băieţi nr.3, apoi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. La Cernăuţi, o dramă tragică avea să îndolieze familia Piersic - Lucica, sora de 13 ani a lui Florin, şi-a găsit sfârşitul tragic în învolburatele ape ale Prutului, rămânând să-şi afle liniştea veşnică în cerul de sfinţi, fiind înhumată în cimitirul din capitala Bucovinei, unde a fost înălţat un cavou pentru familie. Această durere cumplită marele actor român Florin Piersic a purtat-o în suflet pentru toată viaţa.
Puţini au rămas şi dintre acei români adevăraţi, care-şi iubesc cu tragere de inimă datinile, care îmbracă de sărbători costumul naţional. Născut în 1934, a ajuns la vârsta de 88 de ani ca un arbore viguros. Or, Ionică Semeniuc este unul dintre acei voloceni din semeţia dacă, care nu-şi uită rădăcinile strămoşeşti, trăieşte cu dorul de Ţară în suflet.
Am învățat, la vremea potrivită, că nu organismele cele mai puternice rezistă, ci acelea care se adaptează mai ușor. Cred că o parte din acest adevăr a folosit celor care, pe vremea „rotației cadrelor” concluzionaseră că dacă nu știi să te învârți, te rotești. Indiferent de ce și cum a fost și ce va fi, astăzi este necesar să ne adaptăm, fiecare cum poate, la condițiile pandemiei
Astăzi cu pioşenie ne îndreptăm cele mai nobile gânduri către un drag şi scump prieten, coleg – ziaristul Mihai Huţcal care-şi sărbătoreşte jubileul de 80 de ani.
La 13 decembrie 2021, colectivul publicaţiei românilor din Ucraina „Zorile Bucovinei”, membrii Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, s-au adresat dlui Aurel Babii, primarul comunei Boian, cu rugămintea de a-i acorda titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Boian jurnalistei Maria TOACĂ-ANDRIEŞ, originară din Boian/Priprutie, activ implicată ...