Nedevenită încă oficial sărbătoare, dar sperăm că în timpul apropiat va deveni, Ziua Basmalei ( în unele părți este numită Batic, Tulpan, Broboadă, Acoperemânt pentru cap) naționale deja intră în patrimoniul frumoaselor tradiții și obiceiuri populare. La fel cum a devenit și Ziua cămășii cusute. Ele, aceste tradiții sunt ceva din frumusețea tradițională, arhaică, venită din adâncuri cu anumite schimbări, desigur.
„Continuăm să-i aducem acasă pe apărătorii Mariupolului – în lista celor 60 de prizonieri de astăzi sunt 14 de la Azovstal. Unii sunt răniţi şi vor primi tot ajutorul necesar în Ucraina”, a infformat Iermak (Evropeiska Pravda).
Președintele Volodimir Zelenski a invitat mai mulţi militari ucraineni la Palatul Maryinskyi, pentru a-i decora şi premia pentru curaj în războiul cu Rusia.
Secretarul de stat Gheorghe Cârciu a participat în perioada 5-6 decembrie 2022 la evenimentele desfășurate cu ocazia Zilei Naționale a României, organizate de Ambasada României în Republica Franceză.
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat o vizită de lucru în Regatul Spaniei, în perioada 2 – 4 decembrie 2022. Cu acest prilej, delegația DRP s-a întâlnit cu secretarul de stat pentru migrație, Isabel Castro Fernandez din cadrul Ministerului Incluziunii, Securității Sociale și Migrației spaniol și cu reprezentantul Ambasadei României în Regatul Spaniei, Laviniu Enii, pentru stabilirea condițiilor
Românul care a ajuns pe frontul din Ucraina, în unele dintre cele mai periculoase zone, a adunat 250 000 euro pentru ucraineni Invazia militară abuzivă a Rusiei împotriva Ucrainei i-a schimbat viața și lui Radu Hossu. Până pe 24 februarie, era preocupat de răfuielile din politica românească. După această dată, aproape toată atenția sa a mers către refugiații ucraineni care ajungeau la Brașov, unde Radu Hossu este consilier al viceprimarului Flavia Boghiu, și spre ceea ce se întâmplă pe frontul din țara vecină. Apoi, a ajuns chiar el pe frontul din Ucraina, în unele dintre cele mai periculoase zone. A dus ajutoare umanitare, dar și echipamente pentru armata ucraineană. Radu Hossu a explicat pentru PRESShub ce l-a determinat să se implice direct în lupta ucrainenilor cu rușii, a detaliat care a fost suma strânsă din donații de la români pentru ajutoare umanitare și echipamente și a povestit ce a trăit pe front, în localități ocupate până de curând de ruși, precum Bahmut.
o așteptam cu nerăbdare de săptămâni bune, mai precis de când talentata și iubita interpretă de muzică populară PAULA ALECU anunțase oficial organizarea unui eveniment deosebit, cu ocazia împlinirii a zece ani de când a început frumoasa carieră de interpretă aici pe meleaguri canadiene. Grație inimosului nostru compatriot Neluțu Suciu, Paula Alecu a fost invitata să urce pe scena și să încânte publicul din Montreal. El a fost cel care a descoperit-o în urmă cu un deceniu si cel care a încurajat-o pe talentata interpreta ce avea un bogat repertoriu adus de pe minunatele plaiuri argeșene unde a văzut lumina zilei și unde pentru prima oară în satul ei natal a luat contact cu scena ca și interpretă. Acel moment a fost definitoriu în cariera de artist a Paulei Alecu.
În urma agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, 443 de copii au fost uciși și peste 1.295 au fost răniți
Printre cei 50 de ucraineni eliberați din captivitatea rusă se numără soldați din Brigăzile de apărare teritorială din Ternopil și Bucovina. Apărătorii Forțelor Armate ale Ucrainei, Apărarea Teritorială a Forțelor Armate Ucrainene, Forțele Navale, Garda Națională și Serviciul de Frontieră de Stat se întorc acasă.
Jos vama de pe Prut! Tot mai mulți cetățeni din stânga Prutului optează pentru UNIREA R. Moldova cu România
Am avut parte de un pelerinaj deosebit. După o lipsă de aproape 4 ani, din cauza greutăților prin care am trecut, dar încă noi, cetățenii Ucrainei, trecem și acum, am revenit la Putna, mănăstirea atât de dragă sufletului nostru. Am trecut frontiera recent redechisă, Crasna – Vicovu de Sus.
La acest 1 Decembrie, mai profund decât oricând am simţit ce înseamnă pentru noi România. De ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI, Ziua MARII UNIRI, Ziua Mamei noastre, România, la Cernăuţi, inimile noastre, ale celor în suflet cu dor românesc, au bătut în unison cu inima PATRIEI noastre istorice. Mai bine zis, în acest an de grele încercări pentru noi, pentru ţara în care trăim, inima Patriei noastre istorice a bătut mai puternic pentru copiii săi înstrăinaţi, cu multă grijă, atenţie şi iubire prin sprijin concret, ajutor românilor defavorizaţi, sprijinirea prin proiecte a comunităţii româneşti, prin ajutorul acordat ţării prietene - Ucraina, în războiul cu invadatorul rus. Or, România, ca un sincer şi adevărat prieten, susţine Ucraina pe toate căile posibile. Sperăm ca aceasta să fie reciproc şi din partea Ucrainei, să nu se termine odată cu îngrozitorul război. Să avem şi noi, etnicii români, dreptul la libertate, la educaţie în limba maternă
Am avut parte de un pelerinaj deosebit. După o lipsă de aproape 4 ani, din cauza greutăților prin care am trecut, dar încă noi, cetățenii Ucrainei, trecem și acum, am revenit la Putna, mănăstirea atât de dragă sufletului nostru. Am trecut frontiera recent redechisă, Crasna – Vicovu de Sus.
Dedic această carte bunelului după tată - Nicolae Nichita al lui Gheorghe din s.Hruşăuţi, c.Voloca, fostul raion Adâncata, “vânat” cu forţa şi dus la munci silnice în lagărul morţii de pe ţărmurile lacului Onega. Am adunat între copertele acestei cărţi durerile, tragediile românilor, supuşi deznaţionalizării de un regim barbar şi asupritor, după “liberarea” din 1940-1941; 1944 a nordului Bucovinei - Ţării de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare - de către iscoadele sovietice, impuşi să-şi lase căsuţele plângând, soţiile, copiii, părinţii - în lacrimi, fiind duşi în neagră străinătate, unde au murit de foamete, ger şi muncă silnică, cu dorul de cei dragi, de-Acasă, care nu au nici morminte, nici cruci la căpătâi.
Deşi s-au împlinit 104 ani, se pare că doar această rugăciune ce se înalță la ceruri prin serviciul divin, oficiat de cucernicii părinţi, adunaţi în jurul valorilor creştine de Sfinţia Sa, părintele Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, la cripta Făuritorului Unirii, Iancu Cavaler de Flondor, din curtea Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Maidan, Storojineţ, Casa de veşnicie a Făuritorului Unirii, Iancu cavaler de Flondor, ne desparte de istorica, fericita şi multvisata zi de 28 noiembrie 1918, când Congresul General al Bucovinei a votat, în unanimitate, ”Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu regatul României”, act semnat de Iancu Flondor și Ion Nistor, document ce a reprezentat voința întregului popor bucovinean, nu doar a românilor. ”Hotărârea noastră este fermă și nestrămutată, fiindcă Austria în curs de 144 de ani s-a folosit de toate mijloacele pentru a ne desființa ca neam…”, a argumentat Ion Nistor în cuvântul său la Congres. Mulţi dintre cei ce au stăpânit Ţara de Sus i-au intimidat pe românii băştinaşi, i-au prigonit şi desconsiderat ca neam. Au încercat să le fure sufletul - Limba Română, însă ei au rezistat şi au trecut peste toate încercările trăind cu acest noiembrie fericit şi cu speranţa în sufle