Astăzi, când se împlinesc 133 de ani de la plecarea în veşnicie a celei mai înalte conştiinţe a neamului nostru, a celui mai frumos suflet poetic românesc - Mihai Eminescu, am venit din nou, pe cărări de dor, la Luceafărul poeziei româneşti, aripile căruia cresc şi se înalţă pe cerul spiritualităţii româneşti din Bucovine - sunt un mare prezent ce cresc spre un etern viitor
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni promovează inițiațiva și implicarea românilor în păstrarea identității românești și apreciază contribuția acestora la dezvoltarea imaginii României.
De Duminica Mare - Duminica tuturor Sfinţilor, ne sărbătorim morţii, martirii. Duminica a doua după Rusalii, Biserica a rânduit să se citească pericopa de la Sfântul Evanghelist Matei care surprinde momentul chemării la apostolat a ucenicilor. Pentru noi, românii, această pericopă are o semnificație aparte ce ne cheamă la unire, neuitare şi ne înnobilează cu o zi de praznic a tuturor sfinţilor din cei peste 2000 de ani de istorie creştină, prăznuind această sărbătoare ce este şi a sfinţilor noştri mucenici, care au obţinut sfinţenia prin sacrificiu, prin jertfire, ale căror urme trăiesc în lacrima amintirii noastre. Rană sângerândă – 12-13 iunie, cireşe dulci şi-amare, din care au gustat din plin conaţionalii noştri, deznaţionalizaţi, masacraţi, deportaţi în lagărele morţii, exterminaţi în gulaguri şi închisori staliniste, după răpirea nordului Bucovinei, Ţinutului Herţei şi Basarabiei de către armata „eliberatoare” rusă, în anii de groaznică teroare bolşevică – 1940-1941, 1944..- laitmotivul peliculei documentare, regizate de Vasile Rauţ şi demonstrate la 14 iunie curent, la sediul Palatului Naţional al Românilor din Cernăuţi (Societatea „M. Eminescu), tragedii deşi cunoscute de fiecare dintre noi, trăite pe viu de aproape fiecare familie de români înstrăinaţi de Ţară printr-un gard de sârmă ghimpată, instalat peste noapte de „eliberatori”, au trezit amintiri amare şi lacrimi în sufletul nostru, fiecare constatând cu durere că buneii şi străbuneii lor au avut parte mai mult de cireşe amare.
Ceremonia înmânării Diplomei de excelență a avut loc la sediul primăriei localității Páramo de Boedo din comunitatea Castilla y Leon, într-o atmosferă emoționantă, în acordurile imnurilor României, Spaniei și Uniunii Europene.
Graţie altui mare patriot al neamului, primarul comunei Ciudei, Anatol Piţul, în în Ziua Sfintei Treimi,, de hramul satului, la Budeneţ, baştina academicianului, Grigore Bostan “continuă să verse-n glie lumină”, memoria fiindu-i înveşnicită printr-un bust creat de tânărul sculptor dăruit cu har din Boian, Cristian Botă, nepotul altui mare patriot român Vasile Botă, inaugurat la 13 iunie curent în curtea Gimnaziului care îi poartă numele din Budeneţ, comuna Ciudei, fostul conac al boierului Mikuli, prin osârdia primarului Anatol Piţul, din iniţiativa lui Nicolae Hauca, preşedintele Asociaţiei nonguvernamentale „Pro Bucovina” din Cernăuţi, la propunerea istoricului Dragoş Olaru, cu susţinerea lui Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, şi sprijinul financiar al dl Ioan Iţco, preşedintele Fundaţiei „Iţco”, bunului nostru prieten şi întotdeauna săritorului la nevoie, graţie căruia şi regretatului nostru coleg, scriitorului Dumitru Covalciuc, i-a fost înălţat un bust la Oprişeni. Sfinţirea bustului şi slujba de pomenire a fost oficiată de părintele Roman Zbigli, parohul Bisericii locale.
Marinei, în vârstă de 5 ani, i-au amputat piciorul, în consecinţa bombardamentelor inamice. Obuzul a lovit camera în care se adăposteau fata și familia ei. Povestea ei a fost spusă la Spitalul „Okhmatdit”. Marina și-a dorit să devină pilotă , dar bombardamentul de artilerie de pe 2 aprilie i-a distrus nu numai casa, ci și marele ei vis. Rudele vorbesc despre fată ca despre un adevărat „băiat” care mergea la fotbal cu băieții cu scuterul. Orașul ei natal din regiunea Herson a fost ocupat de ruși în a doua săptămână a invaziei la scară largă.
Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu, a efectuat, în perioada 10 – 12 iunie 2022, o vizită de lucru la Viena, în Republica Austria.
Acest eveniment a fost onorat de participarea Eminenței Sale, Cardinalul Dr. Christoph Schönborn, Arhiepiscopul de Viena, Excelenței Sale, Vizitator Apostolic, Prea Sfințitul Părinte Episcop Dr. Cristian Crișan, Vicarul general Yuriy Kolasa, Ordinariatul pentru c
Alături de demnitar, la slujba au participat și E.S. Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Republica Austria, IPS Dr. Serafim Joanta, Mitropolitul Ortodox al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord și PS Dr. Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal și Maricel Popa, senator.
Deşi au trecut de atunci peste 81 de ani, dar şi acum îi îngheaţă sufletul, când se trezeşte uneori în zori, cu „tuc-tuc”-ul în urechi: „tuc-tuc, tuc-tuc, te duc, tuc-tuc”. Plânsul trenului răsună asurzitor, trecând-o fiorii, contopindu-se cu răcnetele copiilor din vagonul morţii în care au fost îmbarcaţi în zorii zilei şi duşi în pustiurile Kazahstanului, unde cei 8 frăţiori fără nici o vină, cel mai mic având doar 2 anişori, împreună cu măicuţa lor, au trecut prin infernul calvarului deportărilor staliniste. E îndeajuns doar să închidă ochii şi îi apare acel bordei până la geamuri sub pământ, unde se adăposteau, pe un aşternut din paie, pe un ger de 50 de grade, 9 suflete înfometate şi bucşite de păduchi din cauza sărăciei nemaipomenite. Iarna le îngheţa părul pe cap, iar spre primăvară, când zăpada se topea, bordeiul se umplea cu apă… Drama continuă- mii de vieţi sunt secerate de mâna aceluiaşi invadator rus, precum cu 81 de ani în urmă , după “elinberarea” ţinutului bucovinean de armata rusă mii de români deportaţi au rămas să putrezească în neagră străinătate fără mormânt şi cruci la căpătâi
Nenorocirea nu vine singură. În regiunea Cernăuți s-a rupt cerul, a căzut grindină mare cât ouăle. Anterior în regiune a fost emisă o avertizare de furtună.
Tristeţe şi durere fără margini…Astăzi, Eroul-Apărător, maiorul Vadym Iriciuk, care și-a dat viața pentru libertatea Ucrainei într-o luptă crâncenă împotriva ocupanților ruși, va fi dus pe ultimul său drum la Storojineţ.
Doar împreună putem aduce România mai aproape de fiecare român, indiferent în ce colț al lumii se află
Învață în România! Cursuri de inginerie și arhitectură la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, locuri fără taxă și cu bursă
A fost nevoie de doar trei luni (chiar mai puțin) pentru a-mi schimba radical atitudinea față de cei de alături pentru a înțelege că „ieri” nu mai este, iar „mâine” poate să nu fie deloc. Mi-e frică de multe aici, în război…Și nu mi-e rușine de această frică, nici un gram. Dar ceea ce mă tem cel mai mult este că totul este în zadar. Că toate viețile zdrobite, schilodite, destinele frânte, orfanii, că toate acestea vor fi în zadar și nu vom înțelege sensul cuvintelor „dacă vrei pace – pregătește-te de război”. Spre regret, așa este.