Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, membru în Consiliul Național al Românilor din Ucraina, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți
România este un autentic model la nivel european în privința coexistenței pașnice a minorităților etnice. Nu există „limba moldovenească”, ci limba română! Statul ucrainean trebuie să recunoască această realitate
Problemele cu care se confruntă românii din afara granițelor dar și posibilitățile de investiții și afaceri pe care România le pune la dispoziția lor sunt doar câteva dintre temele pe care secretarul de stat Oana Ursache le-a dezbătut cu moderatorul Bogdan Alecu în cadrul emisiunii Investiți în România Ziarul Financiar. Proiectele DRP în domeniul reintegrării și reinserției sociale au fost de asemenea pe agenda discuțiilor.
Să-i vezi apoi copăcel, să te bucuri de reuşitele lor, să-i creşti bine şi să-i educi cu dragoste de oameni, de muncă, de credinţă, de valorile naţionale…. E o bucurie imensă. Or, odraslele de viţă românească din această frumoasă vatră, Ciudei, Storojineţ, îşi iubesc graiul, tradiţiile şi datinile, portul popular...Anatol Piţu, primarul acestei pitoreşti şi frumoase comune româneşti, Ciudei, le-a înmânat mamelor cu mulţi copiii înalta distincţie de „Mamă-Eroină”, felicitându-le...
Îmi place să cred că ceea ce s-a inaugurat astăzi nu este doar un Muzeu în concepţia sa tradiţională, e chiar sufletul Boianului, reînviat şi găzduit de Şcoala Medie din Centru, graţie directoarei Angela Botă, un excelent administrator şi pedagog, un harnic şi priceput gospodar, care ştie cum să le facă şi să le orânduiască pe toate. Ce-i drept, inaugurarea Muzeului a fost prilejuită ...
De un an de zile părinții elevilor din 10 școli din regiunii Odesa se luptă în instanțele de judecată ale Ucrainei pentru obligarea Ministerului Educației și Științei din Ucraina să treacă, în sfârșit, la denumirea corectă a limbii în educația școlară: LIMBA ROMÂNĂ, limbă oficială a UE.
...pe fosta str. Iancu Flondor, actualmente Olga Kobyleanska, unde s-a încins Hora mare a Bucovinei, în faţa Asociaţiei Centrul Cultural Român „Eudochiu Hurmuzachi”, cu colective amatoriceşti din satele noastre româneşti- Pătrăuţii de Sus – Ansamblurile folclorice „Mugurel”, Oprişeni, „Opincuţa”, Horbova, „Alunelul” etc., şi din România - . „Flori de Bucovina” şi „Piatra Şoimului”. Festivalul „Întâlniri bucovinene” contunuă.
Am trecut cu pietate pragul acestei case-muzeu ce încă păstrează paşii lui Mihai Eminescu împreună cu ministrul plenipotenţiar Nicolae Dan Constantin, diplomat la Consulatul General al României la Cernăuţi, la omagierea a 80 de ani de la naşterea poetului-martir Ilie Motrescu. Ce-i drept, am rămas decepţionaţi de murdăria ce ne-a întâmpinat de cum am păşit pragul acestei vechi case ce găzduieşte între pereţii ei o întreagă epocă, până acum neînregistrată ca monument istoric,
O lacrimă trăită cu sufletul său nobil ce tânjeşte după România, Ţara sa de origini, după totul ce e românesc. O lacrimă tăinuită în colţul inimii, care s-a prelins din ochii bucovineanului Ștefan Străjeri, născut la Pojorâta, judeţul Suceava. Ajuns peste ocean, economist de profesie, Ștefan Străjeri s-a consacrat marii sale pasiuni pentru istoria migrației românești în SUA şi Canada. Deşi de 20 de ani e stabilit cu traiul în statul Michigan, SUA, o parte din inimă, cea mai mare, oricum i-a rămas în Bucovina lui dragă. I-am văzut această lacrimă, pe care n-a putut-o ţine tăinuită de fraţii săi români bucovineni. Mai bine zis, l-au podidit lacrimile la întâlnirea cu românii din Cernăuţi,
La 18 august se împlinesc 80 de ani de când pe cerul spiritualităţii româneşti din Bucovina trunchiată s-a aprins steaua celui ce avea să fie cel mai mare cântăreţ al unui neam de vrednici români, situat la poale de Carpaţi, în Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare – poetului Martir Ilie Motrescu din Crasna, asasinat de securitatea sovietică la doar 27 de ani pentru faptul că era într-adevăr mare patriot, devotat cu trup şi suflet Neamului, Patriei istorice - România.Ilie Motrescu a dispărut în fatala zi de 26 iulie 1969, când turnase o ploaie torenţială, iar apele Prutului erau reci şi tulbure. Fraţii afirmau că s-au găsit martori oculari care au mărturisit că Ilie Motrescu, urmărit mai mult timp de colegul de redacţie, ideologul Mihai Brofman, susţinut de primarul din Crasna, Ilcenko, de preşedintele kolhozului, procurorul adjunct al regiunii, Karol Ianoş, miliţianul din Crasna şi alţii, a fost răpit şi dus în pădurea din cătunul Slatina, Crasna, torturat şi omorât în chinuri înfiorătoare, fiindcă nu a decedat după ce călăii ruşi l-au împuşcat, l-au zdrobit cu patul armelor, apoi corpu-i neînsufleţit şi însângerat a fost pus în portbagajul unui automobil, transportat şi aruncat în apele Prutului. În drum maşina s-a înfundat în noroi şi un căruţaş, la solicitarea ucigaşilor, a scos-o, în acest timp, capacul portbagajului s-a deschis şi omul a văzut cadavrul lui Ilie Motrescu. Căruţaşul a fost încarcerat, iar pădurarul, care a văzut omorul consăteanului, a fost ucis. Trupul schingiuit al lui Ilie Motrescu a fost aruncat în apele tulburi ale Prutului, pescuit apoi şi îngropat într-o ladă cu feţi avortaţi într-o groapă din Cimitirul din Cernăuţi…
Cu ani în urmă regretatul publicist, ziaris și istoric Dumitru Covalciuc, care a fost unul dintre acei ce au scris mult despre Ilie Motrescu, cunoscându-l personal, m-a numit la o ceremonie „Cronicara familiei Motrescu”.
Astăzi din nou trăim acele momente de înaltă vibraţie românească. Însă nu doar trecutul ne atrage aici, în Iersusalimul Neamului Românesc. Venim aici şi pentru viitorul nostru, pentru care năzuieşte orice suflet nobil, orice patriot român. Venim aici, la Putna lui Ştefan,cu pietate, cu credinţă într-un viitor comun, deşi nu suntem siguri ca în nordul istoric al Bucovinei să se mai găsească mulţi tineri patrioţi români care „şi-ar fi dat şi cămeşa de pe tine pentru năciune”…, care, „Cuprins de-un sacru dor, /Visai unirea Daciei /Cu-o turmă și-n păstor...”.
Aflând că cea mai mare patriotă din Bucovina istorică îşi sărbătoreşte ziua de naştere, doamna Secretar de Stat Oana Ursache, originară din sudul Bucovinei, care merită tot respectul şi admiraţia noastră pentru bogata-i şi fructuoasa-i activitate întru susţinerea şi sprijinirea românilor din comunităţile istorice şi diaspora pentru a-şi putea promova şi păstra identitatea , i-a adresat personal dnei Eleonora Bizovi un pios mesaj de felicitare
secretarul de stat MAE a arătat că în dialogul bilateral cu autoritățile ucrainene partea română a reiterat constant așteptarea ca Ucraina să ofere o soluție cuprinzătoare la problema dreptului la educație în limba maternă pentru etnicii români.
Românii din comunitățile istorice din afara granițelor și susținerea educației în limba română au fost în centrul consultărilor cu delegația reprezentanților românilor din Ucraina, care a avut loc astăzi, 12 august 2021, la sediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP).