Fost preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, scriitor ucrainean din Bucovina, care a trăit și a activat în timpul stăpânirii austriece, Isidor Vorobchievici a scris în limbile ucraineană, română și germană, aducând contribuții însemnate la cultura muzicală românească.
O ediție cu un portofoliu de creații excepțional Ediția din acest an, ediție care bornează un sfert de secol de existență, a fost una surprinzătoare. Foarte mulți ”pretendenți” la gloria literară și-au trimis lucrările lor, iar nivelul acestora a fost unul foarte ridicat, ce a necesitat o analiză riguroasă și de durată. Le mulțumim tuturor pentru încredere, iar noi mergem mai departe.
... la invitaţia monahiei Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, delegaţia cernăuţeană, împreună cu dna Irina-Loredana Stănculescu, a vizitat una din cele mai frumoase mănăstiri din sudul Bucovinei – bijuteria arhitecturală Voroneţ, una din cele mai însemnate ctitorii ale lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, unde vocile deputaţilor şi monahiilor s-au înălţat într-o rugă către Iisus pentru viitorul Bucovinei, iar Ruslan Domniţak a lăsat o impresionantă declaraţie în Cartea de Aur a Sfintei Mănăstiri Voroneţ, în care şi-a exprimat admiraţia faţă de frumuseţile aceste perle arhitecturale medievale şi mulţumirea pentru frumoasa şi ospitaliera primire...
Traian Popovici, primarul Cernăuţiului, în 1941, cu riscul propriei vieţi, dar şi al familiei sale, a salvat de la moarte, deportare în Transnistria, aproape 20.000 de evrei.
„Îngerul Iubirii este prezent în delicatele fire de iarbă, căci iubirea este în a da”,
La 2 iunie curent, la monumentul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare din Oprișeni, raionul Hliboca, înălţat prin osârdia și cheltuiala oprișăneanului Ilie Bezușco, a avut loc o slujbă de pomenire, oficiată de părintele Vasile Pauliuc, parohul bisericii locale, cu prilejul împlinirii a 517 ani de la trecerea în eternitate a Marelui Domn al Moldovei.
Delta Dunării este un labirint de lacuri şi canale, ce şerpuiesc prin cea mai mare suprafață compactă de stuf din lume, iar din anul 1990 este parte a Patrimoniului Mondial #UNESCO.Este cel mai tânăr pământ românesc şi continuă să crească şi astăzi. În fiecare an, delta creşte cu aproximativ 40 m². Din toata suprafața acesteia, estimată la 5700 km², doar 10 procente reprezintă uscat. Restul reprezintă ecosisteme naturale acvatice şi terestre, destinate reconstrucției ecologice.
Condițiile pentru intrarea în România a cetățenilor străini:
DRP va continua să sprijine românii de pretutindeni, prin acordarea de finanțări nerambursabile în scopul realizării de proiecte, programe și acțiuni pentru păstrarea identității naționale, lingvistice, culturale și spirituale
Urmele eroilor noştri crucificaţi pe crucea neamului Românesc sunt peste tot – prin Siberia, Kazahstan, Karelia, Donbas, Onega, împuşcaţi mişeleşte la Lunca şi la Fântâna Albă, în închisori şi gulaguri staliniste. Or, întreaga Ţară de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare e o uriaşă urmă a sacrificiului martirilor care au ales să moară pentru neam. E un înălţător şi tacit monument – odă libertăţii - în cinstea eroilor, care şi-au dat viaţa la altarul de jertfă al neamului românesc.
Nu e vorba doar de o ceașcă de cafea ci de titlul unei cărți în
...începea ocuparea criminală de către armata sovietică a teritoriilor românești, foste părți ale Principatului Moldova Independent, numite Basarabia și Bucovina, părți ale României ca succesoare de drept a Principatului Moldova și Principatului Munteniei (Historia ro.).
Părintele Ion care a sosit din oraşul sfânt - tărâm al făgăduinţei, prin leacurile sale sfinte tratează orice boală
LA CERNĂUŢI, cu aripi noi de îngeri, la sediul Asociaţiei Centrul Cultural Român „Eu. Hurmuzachi”, s-a redeschis salonul cu un rod bogat de carte românească – ”Mesaje din trecut” (Istoria ca lumină, speranţă şi leac), a cercetătorului arhivelor Dragoș Olaru, ”La răspântia Boianului” de profesoara Viorica Chibac-Cuciureanu, ”Neamul nostru de martiri”, ”Din toată inima pentru Voroneț”, autoare Maria Toacă, „Forţa destinului sau fereastra prin care priveşti cerul” (Cernăuţi, Editura „Alexandru cel Bun”), de regretatul scriitor Ilie Luceac, în calitate de amfitrion şi moderator al manifestării strălucind prin exigenţa sa scriitorul Ştefan Hostiuc, care a opinat pentru prezentarea separată a fiecărui volum de carte apărut, „dispunând de sediul renovat al Societăţii „Mihai Eminescu”, de sala „Dumitru Covalciuc” a Centrului Bucovinean al lui Iurie Levcic se pot face lansări de carte importante, ca fiecare volum să fie prezentat aparte”.