29 iunie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

MI-A VINDECAT INIMA UN CADOU MUZICAL DE EXCEPŢIE

16 decembrie 2015 р. | Categorie: Noutăţi

Se spune că tot românul se naşte poet, dar eu aş zice că românul apare pe lume şi cu cântecul pe buze. De la cântecul de leagăn al mamei, până la melodiile din fluier şi din frunză, până la doinele şi baladele strămoşeşti – toate sunt strâns legate cu natura. În ele se reflectă viaţa poporului. Şi, în genere, muzica posedă numeroase posibilităţi de a imita sunetele naturii, fiind limba nemijlocită a sufletului ce exprimă sentimente de tristeţe, de jale sau de bucurie, cu toate nuanţele lor. În această privinţă, semnificative sunt cuvintele lui George Călinescu: „Cu adevărat va înţelege capodoperele muzicii acela care va fi în stare să desluşească în sunete „glasurile naturii şi ale umanităţii”. Muzica rămâne până astăzi cea mai enigmatică dintre arte.

Am făcut această introducere după lectura interviului Tamarei Gorincioi din Chişinău cu neasemuitul maestru al naiului Vasile Iovu, publicat în mai multe numere ale „Zorilor Bucovinei”. Mi-a atras atenţia acest material, în primul rând, pentru că l-am cunoscut şi eu pe acest mare artist şi mă încumet să scriu câteva rânduri despre întâlnirea cu el. O legendă spune că Orfeu a izbutit să înduioşeze cu lira sa chiar şi pe stăpânii necruţători ai lumii subpământene, care i-au redat-o pe Euridice, răpită de ei dintre cei vii. Prin mesajul acestui mit, grecii antici îşi exprimau profunda lor credinţă în puterea muzicii de a-l face pe om mai blând, mai bun, mai uman, iar în zilele noastre de a-l lecui de unele boli.

Aşa s-a întâmplat şi cu mine. Mă durea rău inima din cauza unui necaz în familie şi cântecul m-a vindecat. Dar s-o iau de la început această frumoasă poveste din viaţa mea. Era toamnă cu zile însorite, când m-a sunat dl Vasile Şoimaru din Chişinău, anunţându-mă că soseşte cu trei prieteni, fără să precizeze cine sunt aceştia. Deoarece eram obişnuită să primesc oaspeţi, ca să nu fiu singură, i-am mai invitat pe Vasile Botă şi pe soţia verişorului meu, Ana Capcec. Vasile Şoimaru mi-a făcut o mare surpriză, aducând cu sine trei muzicanţi renumiţi din Basarabia – Vasile Iovu, cu fermecătorul său nai, Simion Duja, maestru la clarinet, şi Petre Neamţu, virtuoz al acordeonului. Toţi împreună plecau spre Maramureş, dar au făcut un mic popas la Boian. După ce au servit ceva la masă, am avut fericirea să-i ascultăm cântând pe toţi împreună, Vasile Iovu susţinând solo la nai. Pe aripile muzicii, ei ne-au adus Doina, Hora, Bătuta şi alte comori strămoşeşti. Ascultându-i mi-a trecut durerea de inimă şi m-am convins personal că muzica are putere tămăduitoare.

Am ascultat cu respiraţie întretăiată acest extraordinar concert, fascinată de misterioasa forţă a muzicii, simţind că şi inima mea cântă în ritmul acestor melodii. Mă răscoleau fiorii unor emoţii şi trăiri nemaipomenite. Am simţit cum melodiile cântate la nai se aştern ca drumul omului prin imensitatea unei câmpii.

Era anul 2011 şi era ziua mea de naştere, pe care nu voi uita-o niciodată. Am primit, pe neaşteptate, un cadou excepţional – de rând cu acel emoţionant concert şi un CD cu melodiile maestrului Vasile Iovu, precum şi un afiş mare cu imaginea artistului. A fost o zi mare şi fericită pentru mine. Din florile ce le aveam în faţa casei am cules pentru superbul naist un mănunchi de busuioc, ca să-i aducă noroc.

Cu prilejul jubileului artistului Vasile Iovu, în numele celor care l-au ascultat la Boian (Vasile Botă, Ana Capcec, subsemnata, precum şi Viorel Galiuc, boinceanul nostru, meşter de naiuri) îi dorim în unison la mulţi ani, cu sănătate, fericire, bucurii nemărginite şi, principalul, naiul său să răsune încă multe veacuri înainte, fermecând neîncetat Basarabia, Bucovina şi lumea largă.

Eleonora BIZOVI, corespondentă netitulară

Fotografii de Vasile ŞOIMARU