„Ţine-i, Doamne, zilele! Dă-i, Doamne, putere!”. Cu florile iubirii la Mama noastră spirituală, Doamna Limbii Române – profesoara Eleonora BIZOVI din Boian

„Ţine-i, Doamne, zilele! Dă-i, Doamne, putere!”. Cu florile iubirii la Mama noastră spirituală, Doamna Limbii Române – profesoara Eleonora BIZOVI din Boian I-am trecut recent pragul, grație ministrului plenipotențiar Nicolae Dan Constantin de la Consulatul General al României la Cernăuți, cu soțul Nicolae și sufletul ni s-a umplut de tristețe, căci am găsit-o puțin bolnavă, dar ne bucurăm nespus că încetul cu încetul își revine. Mai mult, mi-a făcut un dar împărătesc, știind cât de mult mi-am dorit – cartea regretatului, iubitului scriitor Nicolae Dabija – ”Tema pentru acasă ”. Regretabil însă e faptul că n-am avut în anii de școală un profesor strălucit precum e dna Eleonora Bizovi, precum a fost regretatu-i soț Vasile Bizovi, profesori care cu toată certitudinea pot fi incluşi în comorile de aur ale Țării, noroc care l-a avut soțul Nicolae Toma, originar din Boian. Dar oricum, de vreo 20 și ceva de ani, i-am devenit și eu elevă prin adopție. Desigur, grație soțului Nicolae. Or, dna Eleonora Bizovi pentru noi, jurnaliștii de la ”Zorile Bucovinei”, e mai mult decât un Învățător, e Mama noastră spirituală – Dna Limbii Române, cum o numim. Ne-a învățat ce înseamnă patriotism, iubire de Neam, Grai, Valori, ne-a susținut și ne-a îndrumat în cele mai dificile momente ale publicației, fapt pentru care nu încetăm să-i mulțumim. Putem spune că suntem suflete pereche, doamna Eleonora Bizovi fiind întruchiparea năzuinţelor şi durerilor neamului românesc din Bucovina înstrăinată. Nu există bucurie, nu există durere, nu există om bun la Boian, despre care nu ne-a scris, şi sperăm că ne va mai scrie. Ne închinăm cu pietate familiei Bizovi, acestor mari patrioți care s-au consacrat Şcolii, Cărții, Neamului, care au luptat întotdeauna pentru valorile naţionale şi pentru ideea românismului. Suflet Nobil, suflet Blând, suflet Frumos, Eleonora Bizovi e o Doamnă care şi azi, în pofida vârstei înaintate și problemelor de sănătate, mai face multe lucruri pentru vatra strămoşească, se străduiește să mențină aprinsă flacăra românismului într-un sat din rădăcină românească – moșia vornicului, cronicarului Ion Neculce – care e pe cale de ucrainizare. Semănătoare de lumină, cultivatoare de valori, cea mai mare durere a dnei Eleonora Bizovi e limba română. Mai bine zis, înstrăinarea consătenilor de graiul matern, ucrainizarea şcolilor, acum legaliz...

Bucovina în lacrimi, jalea e mare, 14 bucovineni au fost omorâți în război – părinții rămân fără sprijinul fiilor, copiii orfani de tată

Bucovina în lacrimi, jalea e mare, 14 bucovineni au fost omorâți în război – părinții rămân fără sprijinul fiilor, copiii orfani de tată

Prin sfintele altare se înalță azi neamul în Bucovina înstrăinată – la hramul Bisericii Sfinții Ioachim și Ana din cătunul Ursoaia, satul Igești - soră cu Putna lui Ștefan cel Mare

Cu pitorescul dantelat în Balada Mioriţei, asemeni dorurilor ce ne poartă pe-acest picior de plai stefanian al scumpei şi frumoasei noastre Bucovine, unde bate o inimă de român, soarele răsare cu acelaşi licăr strălucitor al speranței. L-am admirat şi vinerea precedentă, în ziua Sfinţilor Ioachim și Ana pe stil vechi, de hramul sfântului locaş de închinare din cătunul Ursoaia, satul Igești, comunitatea teritorială Ciudei, la 5 ani de la sfințirea sfântului locaș de închinare.

Atâta dragoste de Țară, atâta dragoste de Neam! Românii din Oprișeni, nordul istoric al Bucovinei, își comemorează înaintașii

Atâta dragoste de Țară, atâta dragoste de Neam! Românii din Oprișeni, nordul istoric al Bucovinei, își comemorează înaintașii Oprişeni, veche vatră românească, meleag încărcat de istorie milenară, străjuit de veşnicia gloriei Voievodului Ştefan cel Mare prin bustul înălţat în 2017 prin vrerea şi generozitatea unui vrednic oprişenean Ilie Bezuşco, înseamnă istorie, tradiţie şi obiceiuri străvechi populare, moştenite din moşi-strămoşi. Pitoreasca localitate se numără printre cele mai vechi vetre româneşti din nordul istoric al Bucovinei, fiind amintită pentru prima dată la 17 martie 1408 într-un hrisov al domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun.

Boianul din Bucovina - 500 de ani de atestare documentară

Joi, 21 septembrie 2023, la sediul Liceului nr.1 din Boian (comuna exclusiv românească din apropiere de Cernauti) s-a desfășurat un eveniment cultural -artistic complex, în marja manifestărilor dedicate sărbătoririi a 500 de ani de atestare documentara (1523-2023). Latura culturala a fost asigurata de lansarea cărții jurnalistei Maria Andrieș Toaca, intitulata "Boianul meu cu inima romana" și de prezentarea noului album muzical al binecunoscutei interprete și artiste romane Carolina Jitaru "Cred în fericire", ambele realizate prin finanțare de la DRP. Latura artistica a fost asigurata de programul realizat de elevii liceului nr. 1, director Angela Botă, cu ocazia Hramului comunei, compus din recitat de poezii și interpretare de cântece românești. Au participat locuitorii din comuna, elevii liceului, precum și invitați, inclusiv din România. Din partea CG Cernăuți a participat Dan Nicolae Constantin, ministru plenipotențiar.

Fiecare rugăciune o înălțăm pentru pace în Ucraina - Ziua păcii la liceul din Cupca, nordul istoric al Bucovinei

Fiecare rugăciune o înălțăm pentru pace în Ucraina - Ziua păcii la liceul din Cupca, nordul istoric al Bucovinei Cea mai mare dorință a oamenilor pe pământ este pacea. Pentru noi, cetățenii Ucrainei, această dorință este

Poduri de dragoste românească de la Mănăstirea Humorului la Cernăuți. ”Calendarul din trăistuță”, de Lina Jucan - adevărată comoară spirituală. ”Avem datorie pentru rădăcini, de a nu ne pierde. Și datorăm urmașilor, de a le lăsa aceeași identitate, neștirbită, ca să rămână de-a pururi pe o hartă pâinea și ”sarea în bucate” a unei nații!”

Poduri de dragoste românească de la Mănăstirea Humorului la Cernăuți. ”Calendarul din trăistuță”, de Lina Jucan - adevărată comoară spirituală. ”Avem datorie pentru rădăcini, de a nu ne pierde. Și datorăm urmașilor, de a le lăsa aceeași identitate, neștirbită, ca să rămână de-a pururi pe o hartă pâinea și ”sarea în bucate” a unei nații!” ”Știți care e cel mai frumos sat? Al meu: Mănăstirea Humorului. Cel mai frumos sat, dragii mei, este satul unde ne-am născut, unde am copilărit alături de părinții care ne-au dat viață, de bunica și moșul…Satul în care ei, strămoșii, și-au purtat portul, și-au grăit graiul, și-au dus rânduielile în fiecare zi…după cum au primit rânduiala de la înaintași…”, concretizează autoarea, care conștientizează că înaintașii ne-au lăsat moștenire un mănunchi de datini, de rânduieli în trăistuța Mănăstirii Humorului, ca un mănunchi de plante de leac, pe care urmează să le culegem. ”Avem datorie pentru rădăcini, de a nu ne pierde. Și datorăm urmașilor, de a le lăsa aceeași identitate, neștirbită, ca să rămână de-a pururi pe o hartă pâinea și ”sarea în bucate” a unei nații!”.O semnificativă secvență decupată în ”Calendarul din trăistuță” e dedicată celui mai frumos sat în care strămoșii ”se ogoiau cu rugăciunea, cu Sfânta Liturghie și cu sfintele doine ale neamului”.

Durere strigătoare la cer! Micuțul fiu de doi ani, Maxim, va crește fără tată…Bucovineanul Denis Grinciuc din Fântâna Albă avea doar 25 de ani, putea să trăiască și să fie fericit alături de familie, dar viața i-a fost curmată de bestialul război

Durere strigătoare la cer! Micuțul fiu de doi ani, Maxim, va crește fără tată…Bucovineanul Denis Grinciuc din Fântâna Albă avea doar 25 de ani, putea să trăiască și să fie fericit alături de familie, dar viața i-a fost curmată de bestialul război Avea 25 de ani și toată viața înainte, plină de vise, planuri și idei noi. Din păcate, războiul sângeros ia ce e mai bun. Micu-i fiu de doi ani, Maxim va crește fără tată, care și-a dat viața, protejându-și eroic viitorul într-o Ucraina liberă, independentă. Denis s-a născut pe 27 octombrie 1997 în satul Fântâna Albă, r-n Hliboca, conform paginii de Facebook „De neuitat: Bucovina își amintește”. În familia Grinciuc erau șapte copii. Tatăl a murit devreme, așa că mama a trebuit să muncească din greu pentru a crește odraslele, care au devenit independenți, muncitori, responsabili, mereu gata să se ajute și să se sprijine reciproc.

Bucovinenii au îngenuncheat de-a lungul drumului, când au întâlnit cortegiul funerar cu trupul Eroului - avea doar 25 de ani. În războiul cu ocupantul rus au mai foat omorâți 6 bucovineni. Ne plecăm capetele într-o întristare profundă de doliu

Bucovinenii au îngenuncheat de-a lungul drumului, când au întâlnit cortegiul funerar cu trupul Eroului - avea doar 25 de ani. În războiul cu ocupantul rus au mai foat omorâți 6 bucovineni. Ne plecăm capetele într-o întristare profundă de doliu Iurie Bodiul din Cuciurul Mare, născut pe 4 mai 1998, a murit eroic la 5 august 2023, în luptele cu ocupanții ruși în regiunea Zaporijja. Avea doar 25 de ani. Vasile Toderenciuc, șeful comunității, a anunțat acest lucru pe pagina sa de Facebook. ”Iurie a fost activ, vesel, strălucitor, un tânăr care abia începea să-și facă planuri pentru viață. Acest război blestemat a luat un fiu iubitor, un prieten credincios..

Durere mare – a fost omorât de ziua lui: în Bucovina și-au luat rămas bun de la eroul din Mămăliga și încă de la 7 apărători, uciși bestial de invadatori

Durere mare – a fost omorât de ziua lui: în Bucovina și-au luat rămas bun de la eroul din Mămăliga și încă de la 7 apărători, uciși bestial de invadatori Lacrimile nu încetează să curgă din ochiul îndoliat al Bucovinei – s-au întors pentru totdeauna acasă, dar nu își vor mângâia nicicând copiii, părinții, nu-și vor vedea nepoții. Bucovina își ia rămas bun de la eroii care au murit pentru libertatea și independența Ucrainei. Acest lucru este raportat de Consiliul Regional și ARM Cernăuți

Trecut prin iadul războiului: un tânăr din Bucovina, are doar 22 de ani, împreună cu tatăl său, luptă în prima linie, în cele mai fierbinți locuri, apărând Ucraina de invadatori

Tineri, frumoși la suflet și la vorbă românească – povestea întâlnirii emoționante a absolvenților, români din Boianul din Bucovina, după aproape o jumătate de secol

Cu geamurile sufletului luminate de strigătul copilăriei și clinchetul argintiu al clopoțelului, care îi chema din nou la lecția vieții, amintiri copleșitor de dulci, momente demult dorite puteau fi citite în ochii înrourați ai fiecăruia, ca într-o oglindă sclipea în ei bucuria clipelor trăite împreună .

Enigme ale unei vechi familii din zona Cernăuțiului dezlegate la Botoșani

Din actele de deces găsite cu greu la Arhivele Naționale, printre altele și datorită unui decalaj de 13 zile- probabil că monumentul funerar a fost construit după trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian din anul 1924- am aflat cine erau aceștia. Mătușa Ana și nepotul Stanislaw, dintr-o veche familie de proprietari de moșii în zona Cernăuților.

Din nou vești zguduitoare, Bucovina a mai pierdut 10 fii în războiul cu invadatorii ruși

”Dragi frați și surori, acest mic repost a ajutat-o​​pe mama și pe sora lui să-l găsească. Păcat că nu printre cei vii. A murit protejându-ne pe toți de inamicul rus. Trupul soldatului nostru va fi dat țărânei la Ropcea, Storojineț. Plang…

În fagurele Limbii Române - la Liceul nr.1 din comuna Ciudei

Şi la Liceul nr.1 din s. Ciudei, cea mai veche şcoală românească din raionul Storojineţ, se învaţă „a învăţa” în limba română, instituţia fiind condusă de peste 30 de ani de un Om cu literă mare, adevărat patriot român - directorul Radu PETRAŞESCU, pedagog prin vocaţie, dascăl de la Dumnezeu. La fel precum și comuna e cunoscută departe de hotarele ei grație vrednicului și demnului primar Anatol Pițu, care de peste 20 de ani se află în fruntea ei, un alt mare gospodar și excelent administrator al satului care ține sus Tricolorul și lumina Limbii Române.