”Noi ne rugăm în limba maternă. Nu trebuie viitorul clădit pe minciuni: aici, la Varnița, la Fântâna Albă, au fost omorâți doar români, floarea tineretului de pe Valea Siretului. Astăzi autoritățile nu au arborat nici un drapel românesc. Noi, românii din Bucovina, ne rugăm pentru pace, dorim să trăim în pace. Cei care au fost aici omorâți au plecat cu copiii, au luat ce aveau mai scump, nu averea. Astăzi, în timp ce România sprijină și ajută Ucraina, ne distrug bisericile, limba…”, Părintele Ion Gorda a ținut să dezvăluie situația dificilă prin care trece în prezent biserica românească din Ucraina,
La Fântâna Albă, răsar, din osemintele martirilor, lăcrimioare, toporaşi şi viorele. În Poiana Varniţei rătăcesc cruci, cresc lacrimi şi durere. Lăcrimează fiicele şi fiii răstigniţi pe Crucea Golgotei Neamului Românesc. O tristeţe strigătoare sângerează inimi şi după 82 de ani de la odiosul masacru de la 1 aprilie 1941, când a fost secerată de mitralierele grănicerilor sovietici floarea românilor de pe Valea Siretului
Satul Mahala și orașul Cernăuți și-au luat rămas bun de la trei fii, Eroi ai Ucrainei - Dumitru Cernei, Nicolae Popescu și Andrei Berezovschi Românii din localitatea martiră Mahala i-au zis ”Adio!” pentru totdeauna vrednicului fiu al satului Dumitru Cernei, omorât de cotropitori în cel mai fierbinte punct al frontului – Bahmut. A fost petrecut în ultimul său drum de întreg satul. La Cernăuți și-au luat rămas bun de la Nicolae Popescu și Andrei Berezovschi, care au fost înmormântați pe Aleea Gloriei Cimitirului Central. Fotografiile de adio au fost publicate de șefa departamentului de comunicații al Consiliului Local Cernăuți, Oksana Melenko. Ambii Eroi s-au alăturat forțelor armate
(Din cartea ”MARTIRII. M-AM IDENTIFICAT CU UN PELERIN PE DRUMUL SUFLETULUI ROMÂNESC”) VENEAU NOAPTEA ŞI-I RIDICAU PE „DUŞMANII POPORULUI”, IAR DIMINEAŢA VECINII OBSERVAU CĂ NU MAI SUNT
...românii din această oază a românității, Oprişeni, nordul înstrăinat al Bucovinei, trăiesc şi respiră mereu printr-un tricolor al dragostei faţă de cântecul şi portul popular românesc, de tradiţii şi obiceiuri strămoşeşti. Harnici şi pricepuţi, cu dragoste de cele Sfinte ale Neamului, au ştiut să-şi păstreze cu sfinţenie moştenirea strămoşească – credinţa, datinile, limba, dansul şi portul popular. Duc această lumină spirituală spre inima „urmaşilor urmaşilor noştri”, după cum spunea Ştefan cel Mare, ca să urmeze faptele şi credinţa lor, dragostea pe care au avut-o ei pentru Neam şi Ţară
Cu Mircea Motrici pe aripi de cuvinte, La porțile timpului Ca niște clopote vestind renașterea spirituală a neamului sunt dialogurile cu oamenii bisericii pe care scriitorul i-a evocat în momente sacrale de sinceritateю La 24 martie, prietenul nostru, al românilor din Cernăuți, scriitorul Mircea Motrici, cel care a fost aproape 20 de ani corespondent al judeţului Suceava şi Regiunea Cernăuți la Radio România Actualităţi, ar fi împlinit 70 de ani. Veșnic pelerin pe drumul sufletului românesc, radioreporterul a sfidat sârma ghimpată, instalată între fraţii de acelaşi sânge şi crez naţional, folosind ca armă cuvântul
Familia numeroasă Popiuk din Bucovina a decis să se retragă de la oameni. Dmytro și Bohdana, împreună cu copiii lor, s-au mutat să locuiască în munți, la care se ajunge greu chiar și cu mașina. Mai târziu, a refuzat să-și trimită cei cinci copii la școală din cauza „influenței negative asupra dezvoltării lor”. Familia duce un stil de viață natural și vede în societate o influență negativă asupra dezvoltării și educației copiilor.
Călugării Lavrei Pecerska din Kiev au fost invitați să se mute la mănăstirea din Bănceni, Ținutul Herța Starețul Mănăstirii Bănceni, Mitropolitul Longhin ( Mihai Jar), i-a invitat pe călugării Patriarhiei Moscovei, conduși de Pavel Lebedev, numit și „Pașa-Mercedes”, care a slujit anterior la Volyn, să se mute din Lavra Pecerska în Bucovina. Acest lucru este menționat pe pagina Centrului de Informare BOU.
Organizate grație sprijinului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, prin aportul nemijlocit al dl Secretar de stat, ministrul Gheorghe-Florin Cârciu, care a susținut financiar în 2022 restaurarea criptei marelui înaintaș în cadrul unui proiect implementat de Asociația pentru Protecția Patrimoniului București, președinte dl Laurențiu Dragomir, cu susținerea Societății ”Golgota” a românilor din Ucraina, președinte dl Vasile Răuț, manifestările dedicate centenarului morții marelui istoric român Dimitrie Onciul (1856 – 1923), organizate de Primăria comunei Straja, primar Mihai Juravle, în parteneriat cu Departamentul pentru românii de pretutindeni și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți, a dnei Consul general Irina Loredana Stănculescu, au debutat la Cernăuți cu o slujbă de pomenire oficiată de preoții Gabor Cristofor și Pavel Paulencu, de Ieromonahul Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna și Părintele Mihai Cobziuc, consilier în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, la mormântul marelui bărbat al neamului din Cimitirul vechi din Cernăuți, renovat și restaurat grație ajutorului financiar acordat de conducerea DRP.
Mare durere şi tristeţe! O tragedie neconsolată pentru familii, pentru cei dragi!
Românul Ion Serman, originar din Ropcea, Storojineț, a fost omorât în războiul sângeros din Ucraina, în iadul din Bahmut. Avea 31 de ani Durere insuportabilă pentru familie, pentru părinții care rămân la bătrânețe fără sprijinul fiului. Ion a fost mobilizat pe 21 martie 2022 și a murit pe 11 martie 2023. Devotat jurământului militar, a apărat independența și integritatea teritorială a Ucrainei, a fost omorât în apropierea satului Bilogorivka, districtul Bahmut, regiunea Donețk, informează Ihor Mateiciuk, primarul or. Storojineț.
Ruslan Zaparaniuk, Şeful Administraţiei Regionale Cernăuţi, și Alexandru Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Ucraina, Alexandru Victor Micula, au participat la şedinţa Grupului de lucru ucraineano-român în chestiunile vămii şi infrastructurii. Întâlnirea a vizat reconstrucția punctelor de trecere a frontierei „Fântâna Albă – Climăuţi”, „Şepit – Izvoarele Sucevei”, „Ruska – Ulma”.
Printre cei 56 de martiri, „vânaţi” cu forţa, încarceraţi, apoi încărcaţi în vagoane pentru vite şi duşi în neagră străinătate ca să piară neamul românesc din Bucovina cedată şi înstrăinată de Ţară, nimiciţi, în 1944-1945, de regimul barbar sovietic în lagărele morţii de pe ţărmurile lacului Onega, în Siberii de gheaţă, care nu au nici morminte, nici cruci la căpătâi, dar care au „revenit”, în sfârşit, după 71 de ani, la baştină, doar prin numele dantelate cu lacrimi în piatră, pe această cruce a durerii neamului românesc, sfinţită la 14 august 2016, în Ziua scoaterii Sfintei Cruci, e şi numele bunelul după tată, Nicolae NICHITA al lui Gheorghe.
Bucovina din nou sângerează în mare doliu - încă 11 bucovineni, printre care 3 români, au murit în bătălia pentru Bahmut - iadul cel mai îngrozitor din Ucraina, unde în prezent se duc cele mai crâncene lupte cu invadatorul rus – mulți copiii au rămas orfani de tați
Pe ofițerul de poliție Alexandr Dovbuș, din Cuciurul Mare, l-am cunoscut ca poet și traducător. Cu peste vreo 10 ani în urmă, bibliotecara șefă a bibliotecii din Cuciurul Mare, fostul raion Storojine