Pensionarii din Bucovina au cele mai mici pensii din Ucraina: cât primesc bucovinenii? Pensia minimă e de 2700 grn.
2 mai 2024 | Categorie: Bucovina
Pensionarii din Bucovina au cele mai mici pensii din Ucraina. Pensia minimă e de 2700 grn. Potrivit Fondului de pensii al Ucrainei, pensionarii din Bucovina primesc 4.598 grivne, scrie finance.ua. Primesc mai puțin doar în regiunea Ternopil - 4.400 grivne.
BUCOVINA – RAIUL MOLDOVEI, DIAMANT DIN STEMA LUI ŞTEFAN CEL MARE. La 26 aprilie 1775 Bucovina este smulsă din trupul Moldovei și anexată de către Imperiul Habsburgic
26 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Parte din Principatul Moldovei (1346-1859), care în 1859 se unește cu Țara Românească pentru a forma Principatele Unite sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza (statul român modern), numit, din 1862, România, recunoscut ca independent în 1878 și devenit regat în 1881, situaţia istorică a Țării de Sus a Moldovei, numită de austrieci Bucovina, de la anexarea de către Imperiul Habsburgic, din1774, şi până în prezent a fost următoarea: 1. 1346-1774 (428 ani) Bucovina a făcut parte din Principatul Moldovei; 2. 1774-1918 (aproape 144 ani) Bucovina s-a aflat sub stăpânirea Austro-Ungariei; 3. 1918-1940 şi 1941-1944 (aproape 25 de ani) Bucovina este parte componentă a statului român; 4. 1940-1941 şi 1944-1991 (aproape 48 de ani nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost anexate de uniunea sovietică; 5. 1991 –Anumite părți din Moldova istorică (nordul Bucovinei, Ținutul Herța, județul Hotin, și Sudul Basarabiei) fac astăzi parte din Ucraina (Historia.ro, www.dacoromania-alba.ro/.../bucovina_diamant_stema.htm, Wikipedia, enciclopedia liberă). Sursele amintite mai atestă că „Principatul Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri. Era împărțit în Țara de Sus și Țara de Jos, la rândul lor împărțite în ținuturi și ocoluri (cele 24 ținuturi erau: Cernăuți, Hotin, Soroca, Rădăuți, Suceava, Dorohoi, Botoșani, Cârligătura, Neamț, Iași, Lăpușna, Orhei, Putna, Roman, Tecuci, Vaslui, Tutova, Bârlad, Covurlui, Frumoasa, Ciubărciu, Oblucița, Chilia, Cetatea Albă). Inițial Voievodatul Moldovei cuprindea și Basarabia și Bucovina, care atunci nu se numeau încă așa, dar aceste două regiuni au fost pierdute (și astfel redenumite) în urma creșterii puterii Imperiului Rus și a Imperiului Austriac…”.“Pentru istoricii români este limpede ca lumina zilei că zona pe care habsburgii au ocupat-o şi numit-o Bucovina, fiind parte integrantă a spaţiului românesc, fâşie din Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare, cuprinzând întreg ţinutul Cernăuţi şi cea mai mare parte a ţinutului Suceava cu fostele ocoale domneşti Câmpulung pe Ceremuş şi Câmpulung Moldovenesc”, pe care Bălcescu o considera „Fala Moldovei şi templul ei de glorie”, Mihai Eminescu supranumea Bucovina „Raiul Moldovei” şi „diamant din stema lui Ştefan”. Mihail Kogălniceanu vedea în această zonă cea mai frumoasă parte a Moldovei, cu Câmpulung, vechea republică a românilor, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite şi bogate mănăstiri, cu Putna păstrătoare a oaselor lui Ştefan cel Mare. A.D. Xenopol, numea şi el Bucovina „partea cea mai frumoasă şi grădina Moldovei”.....
E o durere, o tristețe, să-ți vezi neamul pe pat de moarte.... Moare localitatea Fântâna Albă - un blestem pe capul lipovenilor care la 1 aprilie 1941, impuși de călăii sovietici, i-au tăiat cu hârlețele pe românii răniți în masacrul din poiana Varnița
25 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Am vizitat, împreună cu diplomatul român, ministrul plenipotențiar Nicolae Dan Constantin, profesoara Viorica Stan, soția referentului principal la Consulatul General al României la Cernăuți, istoricul și expertul politic Serghei Hacman, la începutul lunii aprilie 2024, Fântâna Albă (în ucraineană Біла Криниця,) sat ce face parte din comuna Volcineț, raionul Hliboca (fostul Adâncata), regiunea Cernăuți (Ucraina), aflat la doar câteva sute de metri nord de frontiera Ucrainei cu România, unde au rămas doar 169 locuitori, preponderent ruși lipoveni, fostul centrul spiritual al credincioșilor de rit vechi, aici fiind înființată în anul 1846 Mitropolia Creștină de Rit Vechi, care ... La 1 aprilie 1941, acici, la Fântâna Albă, a avut loc un masacru, sute de români de pe Valea Siretului, din satele Suceveni, Cupca, Pătrăuți, Carapciu, etc., au fost uciși de către grănicerii sovietici, când încercau să treacă ilegal granița, sârma ghimpată înfiptă în inima Bucovinei, dorind să scape de jug și să se unească cu familiile din Țară. La circa 2 km de granița română, grănicerii sovietici au deschis foc, secerându-i cu mitraliere. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. După masacru, răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la cele 5 gropi comune săpate dinainte. Grănicerii au chemat lipoveni locali, impunându-i să-i omoare cu hârlețele pe cei răniți rămași în viață. Au dat lut peste ei cu buldozerele, unii fiind încă vii - bătrâni, femei, copii, sugari. Două zile și două nopți, au spus martorii oculari, printre care Dumitru Ungureanu din Storojineț, s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți muribunzii și-au dat duhul. Cu toate că numărul celor masacrați la Fântâna Albă, cosiți de mitralierele grănicerilor sovietici este exagerat – se vorbește chiar de 3 mii de români, numărul exact al victimelor e puțin probabil să se afle vreodată. Pe locul unei gropi comune, după 1991, când Ucraina a devenit independentă, scriitorul și colegul nostru, ziaristul Dumitru Covalciuc, președintele Societății ”Arboroasa”, susținut de alte asociații național-culturale din Cernăuți, a înălțat o cruce, iar mai târziu, Societatea ”Golgota” a ridicat o troiță în memoria martirilor masacrați la Fântâna Albă.
Voloca – veche vatră românească cu vlăstari de oameni harnici gospodari care știu rostul la veselie, dar și la muncă, au grijă ca satul să aibă un viitor prosper și ecologic
24 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Voloca – veche vatră românească cu vlăstari de oameni harnici gospodari care știu rostul la veselie, dar și la muncă, au grijă ca satul să aibă un viitor prosper și ecologic Voloca – un sat frumos cu rădăcini românești, cu oameni harnici, descurcăreți, care-și iubesc glia străbună, limba, neamul, portul popular. Hărnicia i-a făcut cunoscuți în lumea întreagă, mai ales, prin meșteșugul rochiilor de mireasă. Or, comuna Voloca e oglinda sufletului românilor din această istorică vatră românească pe unde și-au purtat gloria vitejii arcași ai lui Ștefan cel Mare.
Săptămâna științelor naturale ” la Liceul ”Alexandru Ilschi” din Crasna, Bucovina istorică
17 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Săptămâna științelor naturale ” la Liceul ”Alexandru Ilschi” din Crasna, Bucovina istorică Încărcată de evenimente frumoase a fost „SĂPTĂMÂNA ȘTIINȚELOR NATURALE”(chimia, biologia, geografia și bazele sănătății), care s-a desfășurat la liceul Alexandru Ilschi din Crasna în perioada 08-12 aprilie și care а oferit elevilor oportunitatea de a cunoaște științele naturale într-un mod atractiv printr-un șir de activități interesante
Miracolele Cernăuțiului. Peste 6 milioane de flori: un alt câmp de lalele a înflorit în Bucovina, la Mahala.
16 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Miracolele Cernăuțiului. Peste 6 milioane de flori: un alt câmp de lalele a înflorit în Bucovina, la Mahala. Peste șase milioane de bulbi de lalele de diverse soiuri și culori au fost plantați pe un câmp din Mahala, lângă Cernăuți, pe patru hectare.Potrivit proprietarului câmpului, Myroslava Mereșko, aceasta a ezitat dacă să planteze flori, deoarece anul trecut, din cauza primăverii reci, majoritatea lalelelor s-au pierdut
Curățenia e oglinda sufletului românilor din comuna Ciudei, nordul istoric al Bucovinei
16 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Curățenia e oglinda sufletului românilor din comuna Ciudei, nordul istoric al Bucovinei Or, acești români adevărați, care știu rostul la muncă, dar și la veselie, la dans și cântec, care își păstrează cu pietate în lada cu zestre a neamului comoara folclorică moștenită din străbuni, își iubesc localitatea, dorind ca baștina să le fie un tărâm de poveste.
Tinerii românași de la Liceul din Crasna educați bine, cu respect față de oameni
13 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Tinerii românași de la Liceul din Crasna educați bine, cu respect față de oameni Conferință științifică cu tema: ”Influența deprinderilor dăunătoare asupra sănătății adolescenților” „ Cea mai mare victorie este victoria asupra sinelui, iar cel mai rușinos este să fii învins de pasiuni ” .
În lacrima dureri pentru toți copiii Ucrainei rămași orfani… și dragostea pentru arta populară, zestrea cea mai de preț moștenită din străbuni – acțiune caritabilă la Palatul Național al Românilor din Cernnăuți
12 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
În lacrima dureri pentru toți copiii Ucrainei rămași orfani… și dragostea pentru arta populară, zestrea cea mai de preț moștenită din străbuni – acțiune caritabilă la Palatul Național al Românilor din Cernnăuți Admirând acești copii din Probotești, instruiți de profesoara Tatiana Bârzu-Tutunaru, care, cu iscusință și dragoste au confecționat aceste frumoase păpuși - țărăncuțe pentru a fi realizate în scop caritabil, a ajuta o româncuță orfană de mamă din Herța, nu poți să nu simți lacrima nu doar pe obraz, ci și în inimă. I-a umezit ochii și dnei Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, care a adresat un pios mesaj cu această ocazie, vocea-i vibrând de durere și tristețe pentru toți copiii Ucrainei, care în prezent au de suferit din cauza groaznicului război, diplomatul român aplecându-se cu sufletul și spre cutia milei, făcând o donație și din partea ministrului plenipotențiar Nicolae-Dan Constantin.
Prin plantarea copacilor harnicii vlăstari din Crasna au dat viață planetei
12 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Prin plantarea copacilor harnicii vlăstari din Crasna au dat viață planetei Pădurile –plămânii planetei noastre. Un mijloc didactic important în raport cu dezvoltarea cognitivă şi afectivă a copilului ce-i oferă acestuia oportunitatea de a observa, de a cerceta, de a cunoaște în mod direct o mare varietate de aspecte din mediul natural este excursia. Aceasta înlesnește educarea şi dezvoltarea simţului estetic, altoieşte dragostea pentru natură și respectul pentru frumusețile ei, stimulează curiozitatea şi spiritul de echipă al copiilor, aceştia păstrând în memorie unele momente ce pot fi de neuitat pentru ei pentru tot restul vieţii.
De acum și în Cernăuți te culci, dar nu știi dacă te scoli, dacă mai ai casă…Forțele de apărare aeriană au doborât rachete și drone rusești deasupra regiunii Cernăuți. Al treilea atac masiv rusesc asupra infrastructurii energetice ucrainene.
12 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
De acum și în Cernăuți te culci, dar nu știi dacă te scoli, dacă mai ai casă…Forțele de apărare aeriană au doborât rachete și drone rusești deasupra regiunii Cernăuți. Al treilea atac masiv rusesc asupra infrastructurii energetice ucrainene. Ukrenergo a raportat consecințele. „Ukrenergo” le cere cetățenilor să reducă consumul de energie electrică seara / Foto: Associated Press Cernăuți Rusia a atacat cu rachete regiunea Cernăuți. În dimineața zilei de 11 aprilie, forțele de apărare aeriană au doborât rachete și drone rusești deasupra regiunii Cernăuți. A trecut fără victime. Acest lucru a fost anunțat de șeful administrației militare regionale Cernăuți, Ruslan Zaparaniuk. "În timpul alertei aeriene asupra teritoriului regiunii, forțele de apărare aeriană au doborât rachete și UAV-uri. Mulțumim forțelor de apărare aeriană pentru munca depusă", a subliniat șeful ARM. Potrivit acestuia, conform informațiilor preliminare, nu au fost victime.
Ziua curățeniei la școala din Cupca. Curățenia și ordinea, înseamnă sănătate și putere
11 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Ziua curățeniei la școala din Cupca. Curățenia și ordinea, înseamnă sănătate și putere În luna aprilie întotdeauna facem curățenie generală peste tot. În primul rând că a venit primăvara, iar anul acesta este timpurie. În al doilea rând așteptăm cea mai mare și frumoasă sărbătoare – Sfintele Paști.
Bucovina mea frumoasă - Primăvara speranțelor noastre, așteptăm pacea multdorită
5 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Bucovina mea frumoasă - Primăvara speranțelor noastre, așteptăm pacea multdorită De la această primăvară așteptăm pacea multdorită. E primăvara speranțelor noastre. Primăvara e anotimpul renașterii, a mugurilor plesniți și a florilor ce înfloresc sub primii stropi de ploae și a primelor raze de soare... Avem și multe sărbători creștine.
Semnarea acordului de colaborare între primăriile comunelor Dumbrăveni și Voloca. Într-un ceas bun!
3 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
Semnarea acordului de colaborare între primăriile comunelor Dumbrăveni și Voloca. Într-un ceas bun! Ținând cont de relațiile de prietenie și cooperare dintre România și Ucraina, care se bazează pe respect și sprijin reciproc în diverse domenii de interes comun, comuna Dumbrăveni din județul Suceava, România, și comunitatea teritorial unită Voloca, regiunea Cernăuți, la 01.04. 2024 a semnat un acord de colaborare. Astfel, dnii, Ion Pavel, primarul comunei Dumbrăveni, și Valentin Hlopina au convenit stabilirea cooperării în domenii de interes reciproc pentru promovarea comună a unor p
În fața memoriei Sfinților osândiți la Fântâna Albă se roagă doar în genunchi
2 aprilie 2024 | Categorie: Bucovina
În fața memoriei Sfinților osândiți la Fântâna Albă se roagă doar în genunchi La izvorul mântuirii de la Fântâna Albă se aud gemetele românilor masacrați și îngropați de vii În martie 1941, NKVD a lansat zvonuri, conform cărora sovieticii le-ar fi permis românilor din teritoriul „eliberat” trecerea graniței în România. Astfel, la 1 aprilie 1941, un grup de români din mai multe sate de pe Valea Siretului - Suceveni, Carapciu, Cupca, Pătrăuţi, Corceşti, Storojineț, etc., purtând în față un steag alb, icoane, prapuri și cruci, ridicate din Biserică din Suceveni, a format o coloană pașnică de sute de oameni, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română, instalată peste noapte în inima Bucovinei. În poiana Varnița, la circa 2 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească, însă românii, arzând de dorinţa libertăţii şi-au continuat calea spre Patria lor. Grănicerii sovietici au deschis foc, secerând sute de români nevinovaţi, numărul precis al cărora e puțin posibil să-l cunoaștem vreodată. Cei care au supravieţuit au fost urmăriți de ostaşii călări și spintecați cu săbiile. Răniții- bărbaţi tineri, bătrâni, femei şi copiii, sugari - au fost legați de cozile cailor și târâți până la cele câteva gropi comune săpate de lipoveni, unde au fost aruncaţi şi îngropaţi, unii fiind încă în viață. Câteva zile, spun martorii, „a umblat” pământul şi s-au auzit gemete îngrozitoare, până toți muribunzii, în chinuri cristice, şi-au dat duhul. Cei ce au fost prinşi de NKVD-işti au fost întemniţaţi în închisoarea din Cernăuţi, torturaţi şi împuşcaţi, apoi aruncaţi într-o groapă comună în Cimitirul evreiesc din Cernăuţi, peste care s-a turnat şi s-a stins var. După masacrul de la Fântâna Albă a început stârpirea neamului românesc din Bucovina înstrăinată, represiunile în Siberia, Kazahstan, „vânatul” bărbaţilor tineri la munci silnice în lagărele morţii de pe ţărmurile lacului Onega…, la puţini, foarte puţini, zâmbindu-le norocul să mai sărute prispa casei părinteşti, să-şi revadă familia, copiii, murind de foamete în neagră străinătate, fără cruci şi lumânări la căpătâi. Despre masacrul de la Fântâna Albă, dar şi despre deportări nu s-a vorbit mult timp. Oamenii îşi aminteau doar în şoaptă, căci era interzis cu moartea de către noua putere sovietică, abia după 1991 s-a permis oficierea parastaselor în memoria românilor martirizaţi de „eliberatorii” comunişti. Atunci, în poiana de la Varniţa, Fântâna Albă, a fost înălţată, din iniţiativa Societăţii „Arboroasa”, preşedinte regretatul nostru coleg, ziarist, scriitor, istoricul Dumitru Covalciuc, prima cruce, pe locul unde au fost descoperite gropile comune, unde, pe osemintele martirilor măcelăriţi fără vină a crescut o oaste de brazi ce a fost tăiată cu câţiva ani în urmă, precum au fost cosiţi de gloanţe românii băştinaşi, înstrăinați de Ţară. De atunci, din 1991, la Fântâna Albă - Hatyn-ul neamului românesc, unde, printre ramurile copacilor rămaşi se mai aud suspinele românilor omorâţi mişeleşte de un regim criminal, se oficiază servicii divine, se fac parastase în memoria celor care şi-au jertfit viaţa pentru Libertate, pentru Neam, celor osândiţi la viaţă prin moarte.
