Știri din Cernăuți. O altă pierdere grea. În războiul cu Rusia a murit românul Vasile Pintilei din Horbova , Ținutul Herța Regiunea Cernăuți a mai pierdut un Erou care și-a dat viața apărând Ucraina de invadatori. Acest lucru a fost raportat pe pagina de Facebook a comunității Ostrița. La 24 februarie 2025, în timpul unei lupte defensive în apropierea așezării Ciasiv Yar, regiunea Donețk, a fost ucis un militar în vârstă de 41 de ani, Vasie Pintilei. Inamicul a efectuat o lovitură cu drone FPV asupra grupului de evacuare, în urma căreia Vasile a obținut răni mortale.
30 de ani de viață, 46 de nemurire, de toți adunați ar fi avut 76 . Ni-i greu să ni-l imaginăm pe Volodimir la 76 de ani, el a rămas în imaginea noastră tânăr, căci numai 30 i-au fost hărăziți în această viață. Iar în cei 30 de ani a lăsat o operă nemuritoare. A scris și a compus cântece de o mare valoare aristică și muzicală. În aceste zile la liceul din Cupca am organizat o serie de manifestări omagiale dedicate marelului compozitor bucovinean. În sala de festivități a școlii am amenajat o frum
Sărbătoarea primăverii - Mărțișorul Fără alai, fără prea multă forfotă și fără prea multe file însemnate în calendar, dar avem o sărbătoare pe care întotdeauna o așteptăm, și o iubim nespus. Cea a Primăverii, numită simplu și frumos - Sărbătoarea Mărțișorului.
Luna februarie a fost și va rămânea una deosebită pentru o româncă talentată, regretata Elizaveta Bogdaniuc din Pătrăuții de Jos. Născută la 10 februarie 1925 într-o familie de țărani din satul Cupca, fostul raion Adâncata, regiunea Cernăuți. A terminat cele 7 clase în satul natal. La 13 iunie 1941 a fost deportată împreună cu părinții și fratele mai mic Constantin în Kazahstan.
Un Mărţişor împletit din dragoste românească - de la românii din Ciudei Îmbrăcând, prin cântec şi dans, port naţional, cea mai frumoasă haină de sărbătoare a românilor din această mândră localitate de vrednici urmaşi de daci de la poale de Carpaţi – Limba ROMÂNĂ, pe scena Casei de Cultură din comunitatea teritorială Ciudei au evoluat, aducându-ne un crâmpei din feeria şi căldura primăverii, colective artistice, solişti, instrumentişti de la instituţiile de învăţământ din localitate, țesând alese fire din mărgăritarul cântecului românesc dantelat în culorile Mărţişorului.
Marii poeți ai neamului – omagiați la liceul din Cupca de Ziua Limbii române Poeții neamului Mihai Eminescu și Grigore Vieru iubiți de toți, despre care am scris zilele acestea mult pe rețelele de socializare, sunt întotdeauna iubiți de toți și onorați la liceul din Cupca.
Frumoasele tradiții ale satului meu natal Satul Cupca este un sat vechi și frumos de pe Valea Siretului. Avem dealuri, coline, locuri pitorești, o biserică pe deal, două liceie, o grădiniță de copii, un muzeu istorico-etnografic, alte edificii, magazine etc. Dar principala bogăție sunt oamenii harnici, pricepuți, talentați...
Femeile din Cernăuți vor să lupte, să apere Ucraina. În Bucovina, majoritatea femeilor se adresează la centrele de recrutare ale Forțelor Armate ale Ucrainei Știri de la Cernăuți În regiunea Cernăuți, 43% dintre femei aplică la centrele de recrutare. Și acesta este cel mai mare raport procentual pentru toți candidații dintre cele 48 de centre de recrutare din Ucraina.
Suntem cetățeni ai Ucrainei care dorim să ne rugăm în limba noastră maternă și pentru aceasta suntem persecutați, lipsiți de biserici și intimidați Adresare cu privire la amenințarea cu sechestrarea forțată a bisericilor, încălcarea drepturilor comunității religioase Cu privire la amenințarea cu sechestrarea forțată a bisericilor, încălcarea drepturilor comunității religioase Stimați reprezentanți ai instituțiilor de stat și diplomatice! Serviciul de Securitate al Ucrainei 01601, oraș Kiev, st. Volodymyrska, 33 sbu_cu@ssu.gov.ua Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Ucraina E.S. domnul Alexandru- Victor Micula
Dacă și bisericile ne-or lua, Doamne, unde ne-om ruga? Intenția de acaparare a Bisericilor românești din Storojineț - Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil de la Maidan, în curtea căreia se află mormântul lui Iancu Cavaler de Flondor, Făuritorul Unirii Bucovinei cu România, și Biserica Sfântul Gheorghe din centrul orașului
”Istorie uitată, istorie aruncată la gunoi” – 84 de ani de durere. Cine-și mai amintește de masacrul de la Lunca ? ”Devenim, încet- încet, un popor care-și distruge ultimele rămășițe de demnitate istorică” , de demnitate națională, Dacă înainte în acest loc sfânt plângeau lumânările de ceară, acum plâng sfinții noștri din morminte Regretatul președinte al ”Golgotei”, Octavian Bivolaru, ne aduna în fiecare an la 7 ianuarie la crucea veche de lemn, simbol al durerii și înălțării neamului prin suferință, prin jertfa martirilor secerați de mitralierele grănicerilor sovietici doar pentru faptul că doreau să scape de jugul rusesc, să trăiască liberi în Țara lor. Căuta transport și ne deplasam la locul masacrului pentru a fi prezenți la parastas, pentru a aprinde o lumânare, a înălța o rugă în memoria românii noștri cosiți de gloanțele grănicerilor sovietici și aruncați aici într-o groapă comună. Or, dacă înainte în acest loc sfânt plângeau lumânările de ceară, acum plâng sfinții noștri din morminte că sunt uitați. Acum crucea e mare, din piatră, frumoasă, dar e mai mare uitarea, nepăsarea… E trist, foarte trist! Doar laude și poze pe Internet, dări de seamă cât muncesc pentru Neam și Țară. De ani de zile mari
Atrocitățile nu pot fi date uitării! Au trecut 84 de ani de la masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, când lângă localitatea Lunca, Ținutul Herţa, sute de români nevinovaţi din satele din jurul Cernăuţiului au fost cosiți de mitralierele grănicerilor sovietici Au trecut 84 de ani de la masacrul din noaptea de 6 spre 7 februarie 1941, când lângă localitatea Lunca, Herţa, sute de români nevinovaţi din satele din jurul Cernăuţiului, majoritatea fiind din Mahala, au fost secerați pe malul drept al Prutului de gloanţele mitralierelor grănicerilor sovietici, au fost înjunghiaţi de baionetele călăilor bolşevici, unica vină a acestor oameni paşnici fiind dorinţa de libertate, de a scăpa de jugul asupritorilor.
Cititul – izvor al încelepciunii Indiferent citim particular sau în grup, principalul este să citim. O carte, o revistă, un ziar... Să citim o poezie, un poem, o poveste, un roman. Să citim un articol dintr-o revistă sau un ziar, sau chiar ceva necesar pentru creier și din Internet. Mai ales acum când odată cu apariția rețelelor de socializare, cartea a trecut se pare pe locul doi în viața noastră.
În pragul adolescenței cu visuri frumoase Este o adolescentă serioasă pentru vârsta ei. Uneori mi se pare chiar prea serioasă. Cunoscându-i părinții, care sunt de fapt oameni veseli, când e cazui, bineînțeles, am întrebat-o într-o zi pe mămica ei, cui îi seamănă fata. Mi-a răspuns că unchiului ei, adică fratelui mai mare al ei, care a fost angajat al aparatului administrativ în conducerea raionului.
Este la Cernăuți o Doină deosebită, o româncă cu suflet mare și bun, talentată… E vorba de doamna Doina Bojescu-Staric. Spun românii că în limba noastră maternă sunt două cuvinte care nici de cum nu pot fi traduse exact nici într-o altă limbă. Sunt cuvintele „Doină” și „Dor”. Frumoase cuvinte. Sunt două cuvinte ce exprimă prin cântec și poezie