Dacă aveam mulți asemenea Eroi precum căpitanul Ioan Boroș nici Ținutul Herța, nici nordul Bucovinei nu erau cedate și răpite de invadatori Bucovina, Ținutul Herța, sunt părți din inima și trupul României și nimeni, cât de mult ar dori, nu poate să schimbe istoria. S-au împlinit 83 de ani de la cedarea, răpirea, ocuparea şi înstrăinarea de Ţara–mamă a nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa. Or, Golgota neamului românesc a început de la 28 iunie 1940. La 26 iunie 1940, la București este
În marele palier al culturii tuturor timpurilor, la Cernăuți, la Palatul Național al Românilor din centrul bătrânului burg, am trăit o adevărată duminică a sufletului românesc, anticipată de spiritul lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Mai bine zis, ne-a adunat grămăjoară la sediul Societății ”M.Eminescu” scriitorul sud-bucovinean Andrei Breabăn din Suceava, membru al Cenaclului Transfrontalier Mașina cu poeți, care și-a lansat romanul istoric din epopeea ștefaniană, ,,Poarta Războiului Sfânt Belgrad 1456”, apărut la editura Cronedit – Iași, 2023.
Frații în veci vor fi Frați - Bucovina unită spiritual de prof. Ioan Ițco și primarul Anatol Pițu – vernisarea la Ciudei a expoziției Galeria Oamenilor de Seamă din Sudul și Nordul Bucovinei A fost o zi deosebită ce ne amintește un cântec istoric bătrân ca Unirea că frații în veci vor fi frați…
Artist al Poporului din Ucraina, lector la Academia de Estradă şi Circ din or. Kiev, Cetăţean de Onoare al oraşului Cernăuţi, originar din s. Tereblecea, raionul Hliboca, Ivo BOBUL a devenit vocea de aur a Ucrainei, unul dintre cei mai înzestraţi şi îndrăgiţi cântăreţi. Adevărul e unul: calea spre vârful piramidei nu i-a fost bătătorită cu flori, ci, mai degrabă,
Deşi au trecut de atunci peste 83 de ani, dar şi acum îi îngheaţă sufletul, când se trezeşte uneori în zori, cu „tuc-tuc”-ul în urechi: „tuc-tuc, tuc-tuc, te duc, tuc-tuc”. Plânsul trenului răsună asurzitor, trecând-o fiorii, contopindu-se cu răcnetele copiilor din vagonul morţii în care au fost îmbarcaţi în zorii zilei şi duşi în pustiurile Kazahstanului, unde cei 8 frăţiori fără nici o vină, cel mai mic având doar 2 anişori, împreună cu măicuţa lor, au trecut prin infernul calvarului deportărilor stalin
Satul Mahala a avut o soartă tragică – e unica localitate din ţinut, unde doar într-o singură noapte, cea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost deportate 602 de persoane, dintre care 26 de nou-născuţi şi până la un anişor, 98 de copilaşi de la 1 anişor până la 7 ani, 210 copii, cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani. Consideraţi „duşmani ai poporului”, a fost ridicată într-o noapte şi deportată în Siberia împreună cu cei cinci copii. Cel mai mic avea trei luni şi plângea pe trenul ce-i ducea în neagră străinătate. Soldaţii ruşi, care-i păzeau, i l-au smuls de la sân şi l-au aruncat din mersul trenului pe geam afară
Spunem în aceste zile, cu nostalgie, regret și tristețe aceste cuvinte școlii care a găzduit un an întreg elevii, profesorii, învățătorii, dar și pe toți acei care contribuie la buna desfășurare a procesului de învățământ. Anul acesta ca și anul trecut, cu părere de rău absolvirea școlii are loc într-o atmosferă dură, cauzată de acest război, care ne-a adus atâta suferință.
Suntem tulpina aceluiași copac cu rădăcina în glia neamului. Ori de câte ori ne poartă dorul de-Acasă venim să sorbim vigoare și energie din seva baștinei. Pe cărările de dor ale prunciei, De-Acasă Acasă, din Chișinău la mica sa Patrie – comuna Suceveni, nordul înstrăinat al Bucovinei, însoțit de cei mai buni prieteni – scriitorul, criticul literar Ștefan Hostiuc, istoricul literar, doctor Dumitru Apetri din Chișinău, a venit pentru a sorbi seva rădăcinii din izvorul copilăriei la umbra poeziei, cel mai mare poet pe care îl mai are Bucovina – Arcadie Suceveanu.
Adevărul e că în Cernăuți, nordul Bucovinei, unde s-a născut, a copilărit, a învățat și a creat nemuritoarele sale opere genialul compozitor, unde a avut de suferit în închisoare, nimic nu se dă uitării – nici muzica lui Ciprian Porumbescu, nici muzica din versurile lui Mihai Eminescu - doi corifei ai culturii române care au lăsat urme profunde în inima bătrânului Burg, dar și în sufletul românilor din acest colț străbun înstrăinat de Țară.
Se împlinesc 16 ani de când a plecat în constelația celor nemuritori, într-o frumoasă primăvară, când înfloreau mugurii naturii în frumoasa și pitoreasca sa baștină – Udeștiul natal, dar și cei ai speranțelor în unitatea națională a tuturor românilor înstrăinați, și-a lăsat urme de lumină pe unde l-au purtat pașii și dorul de confrați, bunul nostru prieten, al românilor din Cernăuți, scriitorul, poetul, radiojurnalistul Mircea Motrici din Suceava
La Hramul Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Storojineţ, unde porţile cerului se deschid cu harul divin şi mirul tămâii, unde preacucernicul părinte protopop Vasile Covalciuc şi fiul său, părintele Gheorghe, slujesc cu evlavie atât altarul credinţei, cât şi cel al iubirii de neam, acest praznic dumnezeiesc adunând în oaza de evlavie,
La intrarea în noua Biserică „Acoperământul Maicii Domnului”, târnosită prin osârdia părintelui paroh Vasile Paulencu din Voloca, se află Casa-Muzeu ”Mihai Eminescu” - Casa preotului Samoil Petrovschi, în care s-a oprit Eminescu în drum spre Putna, foarte veche şi încăpătoare, poate chiar cea mai veche din Crasna
La intrarea în noua Biserică „Acoperământul Maicii Domnului”, târnosită prin osârdia părintelui paroh Vasile Paulencu din Voloca, se află Casa-Muzeu ”Mihai Eminescu” - Casa preotului Samoil Petrovschi, în care s-a oprit Eminescu în drum spre Putna, foarte veche şi încăpătoare, poate chiar cea mai veche din Crasna
Graţie talentului înnăscut, dragostei faţă de muzica duhovnicească şi cea populară, muncii depuse la altarul muzicii, devine dirijorul Corului Bisericii „Sf. Nicolae”, Corului gospodarilor din Voloca, peste 10 ani a dirijat Orchestra de Instrumente Populare „Trandafir”, cu care a participat la toate sărbătorile naţionale, organizate de societăţile culturale româneşti din Cernăuţi, la Ziua Naţională a României, la numeroase festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale, obţinând întotdeauna locuri premiante, revenind la baştină încununaţi cu lauri şi laude merituoase, Taraful „Trandafir”, devenind cunoscut nu doar în Ucraina, ci şi în România, Republica Moldova, Ungaria, Polonia
Era mai sinceră, mai pură iubirea de Ţară, de Limbă, de Înaintaşi, pe care o aveam în suflete în timpurile interzise, când veneam în taină la acest simbol al dăinuirii, pe cărărui ştiute de noi şi de părinţii noştri care ne-au altoit această dragoste de cele sfinte ale neamului încă din pruncie -