BUCOVINA CEDATĂ, RĂPITĂ ŞI ÎNSTRĂINATĂ . 28 IUNIE 1940 – OCUPAŢIA SOVIETICĂ: GENOCID, FOAMETE, DEPORTĂRI. Bucovina, Ținutul Herța, sunt părți din inima și trupul României și nimeni, cât de mult ar dori, nu poate să schimbe istoria.
LA CERNĂUŢI;SÂNZÂIENELE ŞI-AU DESCHIS CERURILE CU MAGICA SĂRBĂTOARE A IEI – sărbătoarea Dorului Românesc şi Iubirii de Ţară, Neam, Tradiţii, o sărbătoare a cămășii tradiționale ce ne identifică ca Neam Sânzienele din anul acesta şi-au deschis cerurile la porțile soarelui cu fineţea unei sărbători naţionale – ZIUA Universală a IEI, o sărbătoare a cămășii tradiționale ce ne identifică ca popor, marcată anual la 24 iunie. Iniţial românii celebrau sărbătoarea Sânzienelor, iar începând din 2013 – şi ZIUA Universală a IEI, o adevărată matrice culturală, un simbol al identității și creativității poporului ce dăinuie din timpuri străvechi. Nu în zadar se spune că Sânzienele îmbracă planeta în IE. Lansată în 2013 de fondatoarea comunităţii “IA – La Blouse Roumaine“, ZIUA Universală a IEI a devenit un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de țări şi peste 100 de oraşe ale lumii – Washington, New York, Los Angeles, Toronto, Paris, Londra, Madrid, Amsterdam, Milano etc., în Ţară, inclusiv în Bucureşti, Harghita și Covasna, la Chişinău, dar şi în Bucovina, la Cernăuţi. Dacă în Bucureşti, Sânzienele încep un periplu pe urmele lui Mircea Eliade, în Bucovina ele ţin de nașterea Sfântului Ioan cel Nou, ale cărui moaşte au fost aduse la Suceava în sec. XV de Alexandru cel Bun.
Eminescu – veșnicie, lacrimă, dor, neuitare... În această zi de 15 iunie, a acestui an, nu prea ușor pentru noi toți, am decis să rămân acasă. Am început ziua cu citirea Acatistului sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, adunând și iconițele pe care le am din pelerinaje pe
Un cântec ce a prins viaţă din lacrima înstrăinării şi durerii ce a cuprins destinul tragic al românilor din 1941, după „eliberarea” nordului Bucovinei de către iscoadele sovietice, al înzestratei cu har artistic, interpretei Victoria Costinean, conducătoarea artistică a formidabilului „Izvoraş” din Ropcea ce s-a învrednicit de titlu de Ansamblu etnofolcloric model. I-a alinat copilăria, i-a pătruns în suflet cu dorul sfâşietor al înstrăinării. Îl cânta mama care a supravieţuit infernalelor suferinţe ale deportării în pustiul Kazahstanului împreună cu familia. Cântecele Victoriei Costinean, mai ales cântecele înstrăinării, ne sufletele cu dureroase amintiri, căci aproape că nu există familie în Bucovina cedată şi înstrăinată, care să nu fi cunoscut calvarul exilului, represiunilor sovietice, să nu suferit în „raiul” adus de „eliberatori” - instalarea sârmei ghimpate ce desparte fraţi de fraţi, copii de părinţi. Sfâşietoare şi dureroase mărturii, pe care Doamna cântecului popular românesc de pe Valea Siretului, Victoria Costinean, le cântă cu lacrima sufletului. Ca un excelent specialist în muzică şi folcloristică a cules multe cântece de la suferinzii deportărilor. Le-a actualizat, le-a trecut prin filiera inimii, dându-le o nouă viaţă prin vocile tragice ale înfometaţilor, ale mucenicilor, susţinută şi ajutată de peniţa poetică a regretatului soţ Ştefan.
Eroii nu trebuie să fie uitați Tema deportărilor, a judecăților, a strămutărilor fără voie, a colectivizării forțate, a foametei artificiale, a tuturor represiilor, detențiilor, jafurilor, războiului, cu toate urmările lui, tragediei de la Fântâna Albă, Lunca, a celor 13 mii de români care au fost ridicați în noaptea de 13 iunie a anului 1941, a altor atrocități, comise de fostul regim totalitar sovietic, atât în Nordul Bucovinei, cât
84 de ani de la odioasa deportare în masă a românilor din nordul Bucovinei, Ținutului Herța și Basarabia, din noaptea de 12 iunie 1941 CÂND S-A VĂZUT ÎN CURTEA CASEI PĂRINTEŞTI, A SĂRUTAT DE BUCURIE PRISPELE …Cel mai mic avea trei luni şi plângea în trenul ce-i ducea în neagră străinătate. Soldaţii ruşi, care-i păzeau, i l-au smuls de la sân şi l-au aruncat din mersul trenului pe geam afară... Drama măhălenilor a început în 1940, când uniunea sovietică a înaintat României un ultimatum ce a cauzat începutul tragediei celor peste 3 milioane 786 mii de români din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, care au fost supuşi masacrului stalinist de exterminare. Prima deportare a băştinaşilor a început la 22 mai, după sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când satul a fost împânzit de soldaţi ruşi şi de activişti stalinişti locali. Satul Mahala a avut o soartă tragică – e unica localitate din ţinut, unde doar într-o singură noapte, cea de 12 spre 13 iunie 1941, au fost deportate 602 de persoane, dintre care 26 de nou-născuţi şi până la un anişor, 98 de copilaşi de la 1 anişor până la 7 ani, 210 copii, cu vârste cuprinse între 7 şi 15 ani. La foarte puţini dintre ei le-a zâmbit norocul să-şi revadă glia străbună, casa părintească şi pe cei dragi.
La mulți ani, dragi colegi, cu prilejul Zilei Jurnalistului! Nu e uşor să fii jurnalist român în Ucraina O sărbătorim şi noi, cei câțiva jurnaliști, care menţinem comoara valorilor româneşti în lumina „Zorilor Bucovinei”, în lumina dragostei de Țară și adevărului istoric, deși nu e uşor să fii român la tine, Acasă, pe pământul strămoşesc, cu atât mai mult jurnalist român în Ucraina.
Dulcea mea copilărie... Acum umbrită de urgia războiului, iar în unele regiuni ale Ucrainei, copiii au rămas fără grădinițe, școli, terenuri sportive, sau de joacă. Păcat că acum nu au parte de copilăria meritată. Toți ne rugăm la bunul Dumnezeu ca acest război să se termine și să revenim la o viață obișnuită, iar copiii să aibă parte de adevărată copilărie.
Pitorescul și vechiul sat de pe Valea Siretului - Cupca, își sărbătorește cea de-a 595-a aniversare Aș fi trebuit să spun își sărbătorește ziua, dar în condițiile actuale, din cauza situației din țara noastră, ne limităm la ceva simplu și modest.
Românii din comuna Ciudei, Bucovina istorică, îşi păstrează cu dăruire Biserica din suflet - credinţa, limba, neamul românesc. Astăzi, creștinii ortodocși de stil vechi îl prăznuiesc pe Sfântul Nicolai de Vară, Făcător de Minuni Creştinii ortodocşi pe stil vechi îl sărbătoresc, La 22 mai, pe Sfântul Nicolai. Sărbătoarea Sfântului Nicolai este prăznuită de către Biserica Ortodoxă de două ori pe an - Sfântul Nicolae „de iarnă”, cum i se mai spune în popor, la 19 decembrie, Sfântul Nicolae „de vară” – la 22 mai. Mărturisitoare a iubirii faţă de grai şi neam, o comunitate de vrednici români din comuna Ciudei, una dintre cele mai mari din nordul istoric al Bucovinei, unită în sacralitatea limbii române prin cuvântul duhovnicesc al cucernicilor slujitori ai altarului – preoţii Vasile şi Nicolae Popescu, dar şi prin exemplul de demnitate, dragoste şi dăruire idealurilor naţionale, demonstrate pe viu de vrednicul primar Anatol Piţu, păstrează perpetuu credinţa străbună, memoria tragicei noastre istorii. Or, având asemenea gospodari de frunte, asemenea repere, românii din comuna teritorială unită Cudei îşi păstrează cu dăruire Biserica din suflet - credinţa, limba, neamul românesc.
OMUL PRIN EXCELENȚĂ, PROFESORUL IOAN IȚCO – 50 de ani suflet în suflet cu frații din Cernăuți, Acasă, în ”Raiul Moldovei” PROFESORUL IOAN IȚCO – OMUL PRIN EXCELENȚĂ, CU SUFLET FRUMOS, OMUL CARE ”SFINȚEȘTE LOCUL” ”Omul sfințește locul”. Îl poate face mai frumos, mai luminos, după cum îi sunt gândurile, după cum îi sunt faptele, după cum îi este sufletul. Îl face mai bun, mai comod, pentru oameni, împărțind cu ei o fărâmă de lume, un timp mai blând din cel care ne este dat să îl trăim împreună aici, pe pământ. Deși e un proverb cunoscut, nu l-am prea folosit în practica mea de jurnalist, fiindcă nu e deloc ușor să descoperi asemenea oameni cu suflet nobil, frumos, în care sălășluiește cultul pentru Neamul său. Oameni aleși a căror ochi, inimă, suflet, caută, descoperă, îmbrățișează și împărtășesc doar ce e bine, frumos, adevărat, sfânt, a căror gând, faptă, cuvânt este o expresie sublimă a frumuseții Neamului, sunt capabili să dăruiască iubire, momente sublime de înaltă respirație românească.
La Crasna, veche vatră românească din nordul Bucovinei, tradiții și obiceiurile sunt păstrate din moși-strămoși - Cositul și strânsul fânului - obiceiuri de altădată… Demult, oamenii trăiau doar din creșterea animalelor și cultivarea pământului. Astfel, pe toată perioada verii, se cosea iarba, se usca și apoi era transportată acasă, pentru a fi la iarnă ca hrană pentru vite, oi, cai sau ce animale ținea omul. În vechime, cositul ierbii avea o mare importanţă într
Omul de afaceri care împrumută bani și ajută oamenii sărmani Nu prea sunt asemenea oameni în prezent, când toți umblă fuga după bani, când la modă e fudulia și banii. Nu exagerez. Mi-au spus mai mulți oameni din Budeneț, dar și din Cireș, Storojineț. De câte ori i-am trecut pragul biroului am auzit doar cuvinte frumoase despre Dumitru Morhan. Modest, lipsit de orgolii, stă de vorbă cu fiecare și împarte din ce are. Omul de afaceri, Dumitru Morhan, proprietarul Fabricii de apă minerală din Budeneț, Storojineț, nordul istoric al Bucovinei, mecenat român-ucrainean cu inimă mare, cu mâna darnică si suflet generos, decorat cu înalta distincție de stat - Ordinul”Bogdan Hmelnyțki” de gradul I, nu poate fi indiferent la durerea aproapelui.
Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare – Bucovina – vândută austriecilor. Anexarea, la 7 mai1775, a deschis drumul rutenizării Bucovinei Istoria aduce toate dovezile ca Țara de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare, numită de austrieci Bucovina, a fost răpită din teritoriile românești. Să mulțumim Austriei pentru aceasta, care prima a anexat-o!
Două sărbători împărătești – Paștele și Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință – au adunat creștinii din Storojineț, Bucovina istorică, în oaza evlaviei la hramul Bisericii ”Sfântul Gheorghe”. La Hramul Bisericii ”Sfântul Gheorghe” din Storojineț, nordul istoric al Bucovinei, de pe fosta moșie a boierului Iancu Cavaler de Flondor, Făuritorul Unirii Bucovinei cu Patria-mamă, Serviciul divin a fost oficiat de un sobor de 24 de slujitori ai altarului din Ucraina și România, în frunte cu Sfințiile Sale Vasile Covalciuc, protopop de Storojineț, fiul său, părintele Gheorghe Covalciuc, părintele protosinghel Teofil Obreja, econom al Mănăstirii Putna, părintele Paulin, etc. Inima Patriei noastre istorice a bătut în unison cu cea a credincioșilor prin prezența dlui ministru plenipotențiar Nicolae-Dan Constantin, diplomat la misiunea română la Cernăuți.