LA MULȚI ANI, „MUGUREL”! ÎN LEAGĂNUL BALADELOR LA PĂTRĂUŢII DE JOS

LA MULȚI ANI,  „MUGUREL”! ÎN LEAGĂNUL BALADELOR LA PĂTRĂUŢII DE JOS

La Pătrăuţii de Jos, pe acest picior de plai, unde Mioriţa coboară cu strămoşii din baladă, iar sacralitatea  e întruchipată în chipul limbii române, spiritul românismului perpetuă prin tradiţiile, datinile străbune, prin cântecul şi dansul popular – mărgăritarele limbii române, prin comoara folclorică inestimabilă, moştenită din străbuni şi păstrată cu sfinţenie de vrednicii românii băştinaşi, în sufletul cărora stau zugrăvite ca nişte icoane chipurile sacre ale strămoşilor care au trudit ca această zestre să rămână urmaşilor.

Românii din Pătrăuţi, moştenind de veacuri de la strămoşi  această comoară preţioasă  şi o vatră pitorească, întotdeauna au ştiut să muncească în sudoarea frunţii, dar şi să-şi scoată în lume zestrea străbună. Le-au plăcut sărbătorile, cântecul,  dansul popular românesc, au ştiut să-şi păstreze în lada cu zestre autenticitatea costumelor naţionale. Dar cea mai mare comoară a satului e Ansamblul de dans  „Mugurel” - faima şi mândria comunei, renumele căruia a trecut demult hotarele Patriei  istorice, condus de cele două albine, culegătoare din nectarul Graiului şi Datinii tezaurului folcloric al neamului, care  osârduiesc ca tinerii „Mugurei” să ducă gloria şi cinstea satului în lume –Larisa Chedic şi Natalia Balan. Consacrându-se cu dăruire  tinerelor vlăstare, doamna Larisa Chedic, directoarea Casei de Cultură din Pătrăuţii de Joc,  şi tânăra instructoare Natalia Balan, îşi educă copiii în spiritul tradiţiilor strămoşeşti, le altoiesc „Mugureilor” dragostea de tot ce e românesc, demonstrându-şi astfel respectul faţă de neam, de străbuni, de tot ce este sacru, românesc.

Oglinda fiecărei localităţi este cultura.  Doar păstrându-ne ce-i al nostru, comoara strămoşească, zestrea folclorică -  limba, portul, tradiţiile şi datinile. putem avea viitor, putem  dăinui ca neam de frunte, respectat, stimat de vecini, de alte popoare.

Păstrarea nealterată în Pătrăuţi a datinilor, tradiţiilor,  portului popular, dovedeşte vechimea şi vigoarea spirituală a acestui neam de viţă românească din pridvorul carpatin. Sunt comori ce s-au sedimentat în succesiunea veacurilor şi generaţiilor, constituind acea zestre spirituală ce ne definește şi ne înalţă în ochii altor neamuri.

„Suntem români prin datul sorţii, din porunca rădăcinii”, afirma Arcadie Suceveanu. Suntem siguri: cât timp românii din Pătrăuţi  îşi vor sorbi seva  din izvorul rădăcinii, îşi vor păstra în lada cu zestre străbună autenticitatea odoarelor naţionale, graiul strămoşesc, dansul şi portul popular, datinile, va dăinui şi această vatră românească.

Diana TOMA „Zorile Bucovinei, Cernăuți