Ca pe un mire dorit aștepta capitala Cernăuți intrarea falnicei Armate Române. Încă de duminică, multe edificii se împodobiseră cu steaguri tricolore. În piața principală, lumea mare adunată era febrilă în așteptare. Dar, spre seară, se vesti că intrarea armatei va urma a doua zi. Luni, de dimineață, lumea se adună in piața principală, doamnele și domnișoarele române, cu flori, tinerii cu steaguri tricolore, toți cu căldura entuziasmului în inimi, pătrunși de măreția zilei. Membrii Consiliului Național, în frunte cu marele român, preşedintele Dr. Iancu Flondor, la cererea căruia se adunară în sala de recepțiune din Palatul național român. Către amiază, sosiră primele patrule române, întâmpinate de urale și ploi de flori. Spre întimpinarea dlui general de divizie Zadic și al statului major al diviziei, fură trimiși domnii Dr. V. Bodnarescu și Dr. Georgian, însoțiți de ofițeri de onoare, dintre ofițerii români bucovineni.
Urme românești peste tot în nordul Bucovinei - mistere istorice din vremurile de glorie ale Țării de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare În toamna plină de mister și farmec, când codrul îmbracă straie aurii, iar fiecare frunză e o floare, împreună cu românașii de la școala românească din Oprișeni, am pornit pe cărările de poveste ale istoriei noastre zbuciumate pentru a descoperi mistere românești din vremurile de glorie ale Țării de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare. Aici, în nordul istoric al Bucovinei, unde e încă viu ecoul trecutului cu faptele-i mărețe, iar spiritul românesc încă veghează, găsești urme românești peste tot – la Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului, unde, cu 528 de ani în urmă, la 26 octombrie 1497, a avut loc glorioasa bătălie a oștenilor lui Ștefan cel Mare asupra polonezilor, la glorioasa fortăreață, Cetatea Hotinului, întărită și apărată de Voievod, la Muzeul ”Maximilian Hacman” din Oprișeni, care găzduiește o întreagă comoară din vremi demult trecut
Grigoraș din Bucovina, cu rădăcini străbune în Ținutul Herța Tânăr, energic, talentat, amabil, mărinimos, plin de viață și dornic de a face fapte bune. Așa îl vedem mereu pe ecranele de la televizor, pe canalele Youtube, așa este și în viață. M-am bucurat mult, că în toamna acestui an ne-am revăzut din nou cu artistul și interpretul de folclor, mereu neobositul nostru bucovinean de pe
Cernăuțiul atacat cu trei rachete de croazieră! Bucovina a doborât o rachetă: resturi au avariat o linie electrică la Noua Suliță. Mai multe rachete care au atacat Cernăuțiul s-ar fi putut afla în spațiul aerian al Moldovei și al României de ceva vreme. Acest lucru a fost raportat de șeful ARM Cernăuți, Ruslan Zaparanyuk. Una dintre ele a fost neutralizată de forțele de apărare aeriană. Celelalte au depășit regiunea.
La Cernăuți s-a desfășurat Festivalul „Ciprian Porumbescu” - o Sărbătoare a Talentului, o celebrare a identității culturale În inima Bucovinei, la Cernăuți, cu melodii ce-și au ecoul în întreaga Țară, s-a desfășurat ediția a VI-a a Festivalului-concurs Internațional „Ciprian Porumbescu”, o adevărată odă adusă artei, organizată cu măiestrie de Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești, sub îndrumarea lui Iurie Levcic, și sprijinită de Consiliul Raional Cernăuți și Asociația „Tezaurul Bucovinei”, proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
CU DACIA STRĂBUNĂ PRIN MIRACOLUL DE BASM AL BUCOVINEI ISTORICE – Crasna, Budeneț, Prisăcăreni – sate românești de pe Valea Siretului Am hotărât împreună cu membrii fondatori ai Asociației DACIA STRĂBUNĂ, să-i invit să ne cunoască mai îndeaproape locurile deosebite, oamenii și localitățile noastre ce merită și trebuie cunoscute. Iată și zilele acestea, slavă Domnului, ceva mai călduțe de la finele lui Brumărel, cei mai activi membrii ai Asociației din Sudul Bucovinei, și anume dnii Ioan Ițco, profesor, expert în domeniul turismului, fondatorul și inima acestei Asociații, scriitorul și romancierul Andrei Breabăn, pictorul grafician Radu Bercea au sosit din nou pe meleagurile noastre.
Săraca Limbă Română, ”a început s-o prigonească și s-o ajungă soarta cea rea”. Ucrainizare galopantă a Românilor din Ucraina – din 34 de licee cu limba română de predare din 2027 vom avea doar 4. Și aceasta în timp ce românii luptă și mor pentru Ucraina, iar România o susține și o sprijină în toate !!! Cum a fost Românul oropsit și marginalizat în Ucraina așa și este… Trebuie să spunem adevărul - e jale mare și tristețe… Să cerem susținerea Țării – României, Patriei noastre istorice, spre care, am scris nu o dată, când nu avem altă ieșire din situație, ne sunt îndreptate privirile. Rugăm, să nu fim abandonați precum în 1940, 1941 au fost părinții și buneii noștri, când părți din trupul Moldovei - nordul Bucovinei și Ținutul Herța - au fost cedate, răpite și înstrăinate. Or, autoritățile ucrainene trebuie să facă concesii pentru românii ajunși minoritari la ei, ACASA.
Mergând la braț cu bunătatea și talentul... Odată cu înființarea Asociației „Dacia Străbună”, am avut prilejul să-i cunosc personal pe mai mulț oameni deosebiți, de care doar fie auzisem, fie îi văzusem la unele ceremonii de la Cernăuți sau din altă parte. Unul dintre aceștia este și pictorul Radu Bercea din Gura Humorului, județul Suceava. Iar cunoștința noastră o datorăm inimosului nostru prieten comun Ioan Ițco.
Românii de la Roșa înalță rugăciuni la CRUCEA RĂSTIGNIRII NEAMULUI - Atâta timp cât în biserică rugăciunile se înalţă cu binecuvântarea cerească în credinţă românească înseamnă că n-am murit cu totul. Trecuţi prin ciurul şi sita şcolii de rezistenţă a mai multor cârmuiri, românii bucovineni nu s-au turcit, nici germanizat, nici rusificat, însă mai continuă să sufere consecinţele ruşinosului pact Ribbentrop-Molotov ce a despărțit inima Bucovinei în două, separând-o de Ţară şi pe românii băştinaşi de fraţi şi părinţi, deportându-i în neagră străinătate şi nimicindu-i prin foamete, muncă silnică şi geruri aprige, ca să li se piardă urmele. O mărturie elocventă ne sunt crucile şi monumentele simbol, înălţate spre neuitare în amintirea celor victimizaţi, care nu şi-au trădat Neamul, Limba Maternă, ci, în pofida timpurilor nefaste, au avut îndrăzneala să-şi păstreze nealterate rădăcinile şi să rămână români.
Luna octombrie vine în viaţa noastră cu o sărbătoare de neuitat, o sărbătoare tradiţională ziua Învăţătorului. „Învăţătorule!” îl numeau cu drag şi evlavie ucenicii pe Mântuitorul lumii. Nu-i spuneau nici Maria Ta, nici Luminate Împărate, nici altfel, ci simplu, frumos, cinstit „Învăţătorule”! De-a lungul secolelor, deceniilor, anilor, munca grea şi nobilă a Învăţătorului a fost comparată cu cea a fântânarului, a cioplitorului, a grădinarului, a semănătorului, a cultivatorului. Căci învaţătorul şi sapă, şi sădeşte, şi seamănă, şi cultivă sufleteşte în inimile discipolilor calităţile bune, dragostea de viață, de carte, de muncă, cinste, omenie, bunătate, dreptate, credinţă...
Știri din Cernăuți. A sosit iarna în Carpații Bucovinei Munții Carpați sunt acoperiți de zăpadă. În munții Bucovinei - iarnă adevărată - fotografie Fotografie de pe pagina de FB a lui Valery Polyanchuk
Sofia Vicoveanca – un etalon al folclorului românesc Dacă m-ați întreba de când o știu pe Sofia Vicoveanca, v-aș răspunde simplu: dintotdeauna. Așa este, de când mă știu și mă țin minte, am auzit-o cântând. În casa părinților mei era un adevărat cult pentru dna Sofia Vicoveanca. Când răsuna acum vreo 60 de ani un
Ziua păcii la liceul din Cupca Cea mai mare dorință a oamenilor pe pământ este pacea. Pentru noi, cetățenii Ucrainei, această dorință este rostită în fiecare rugăciune, la fiecare pas. Este dorința noastră comună, a fiecăruia aparte. Cu prilejul aces
Romanii din Boianul din Bucovina sărbătoresc hramul satului de Sfânta Maria și 70 de ani ai Ansamblului popular de dans ”Miorița” Tradițiile și obiceiurile strămoșești sunt rădăcinile noastre identitare, prin ele reînviem trecutul și îl lăsăm moștenire tinerei generații. În Boianul Bucovinei, comună cu o istorie de peste 500 de ani, pe moșia cronicarului Ion Neculce, aceste nestemate ale Neamului sunt păstrate cu pietate.
Drone ucrainene au lovit o navă de război rusă în apropiere de Novorossiisk În Marea Neagră, dronele GUR au lovit o navă rusească din cadrul proiectului MPSV07, al cărei cost este de aproximativ 60 de milioane de dolari. În Marea Neagră, dronele GUR au lovit o navă rusească din cadrul proiectului MPSV07, al cărei cost este de aproximativ 60 de milioane de dolari.