”Cât trecutu-l ține minte, mai există lucruri sfinte” - inaugurarea Muzeului Etnografic în Pătrăuții de Jos grație dl Laurențiu Dragomir, directorul Asociației pentru Protecția Patrimoniului București
25 mai 2025 р. | Categorie: Bucovina
”Cât trecutu-l ține minte, mai există lucruri sfinte” - inaugurarea Muzeului Etnografic în Pătrăuții de Jos cu sprijinul financiar al Asociației pentru Protecția Patrimoniului București
Crescut la poale de Carpați, de Siret scăldat, în hore legănat și în doine cântat, satul Pătrăuții de Jos, această pitorească vatră de vrednici români, a știut, de-a lungul istoriei noastre zbuciumate, să-și păstreze comoara moștenită din străbuni.
Or, la Pătrăuţii de Jos, la margine de Țară, unde tradițiile se
împletesc cu istoria și fiecare piatră spune o poveste, pe acest picior de
plai, unde Mioriţa coboară cu strămoşii din baladă, iar sacralitatea
e întruchipată în chipul limbii române, spiritul românismului perpetuă prin tradiţiile, datinile străbune,
prin cântecul, portul şi dansul popular – mărgăritare din inestimabila comoară folclorică moştenită din străbuni şi păstrată cu sfinţenie de vrednicii
românii băştinaşi, în sufletul cărora stau zugrăvite ca nişte sfinte icoane chipurile
sacre ale strămoșilor.
Ori de câte ori românul a fost răstignit pe Crucea înstrăinării, Limba Română, Cântecul şi Portul Popular, Credinţa și Tradițiile, i-au fost alean şi mângâiere, seva din care și-a sorbit existenţa, acea magică forţă ce i-a ţinut dăinuirea în matricea străbună. Or, iubirea de aceste sfinte comori ale neamului îi ţine tari în credinţă și pe vrednicii români din Pătrăuţi care ştiu să-şi păstreze cele Sfinte ale Neamului.
Românii din Pătrăuţi, moştenind de veacuri de la strămoşi această comoară preţioasă şi o vatră pitorească, întotdeauna au ştiut să-şi scoată în lume sfintele odoare, zestrea moștenită din moși-strămoși. Pentru a le păstra și a le perpetua au visat să le adune în sălile unui muzeu, pentru ca trecutul, istoria noastră milenară, să fie ca o oglindă vie pentru generația tânără.
Acest vis a devenit realizabil grație dl Laurențiu Dragomir, directorul Asociației pentru Protecția
Patrimoniului București, care a reușit să-i dea viață Casei - Muzeu, inaugurată
la 25 mai 2025, panglica fiind tăiată de dl Laurențiu Dragomir și Excelența Sa,
dna Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, prezentă
împreună cu dl Cristian Dacica, consul general de carieră.
Deci, prin Muzeul Etnografic, inaugurat astăzi la Pătrăuți, au prins suflet străbunii românilor din această românească vatră, obiectele adunate în această oază a istoriei, mai ales costumele populare, într-adevăr, fascinează, sunt scumpe ca valoare materială, dar și ca purtătoare de memorie. De necrezut că cei care le-au păstrat cu sfințenie au fost în stare să se despartă de ele, toate integrându-se într-un ansamblu ce încântă privirile. Ori, ”Cât trecutu-l ținem minte, mai există lucruri sfinte” - prin obiectele expuse s-a pus la judecata istoriei cea mai de preţ comoară a românilor din acest colţ de Ţară, ca generaţiile care vor veni să cunoască tezaurul atât de valoros al spiritualităţii şi culturii naţionale, să preţuiască odoarele strămoşeşti, să păstreze cu sfinţenie limba, portul popular, tradiţiile, tot ce e sfânt, românesc, moştenirea strămoşească, să-şi cunoască rădăcinile, de unde vin şi încotro se duc.
Slujba de sfințire a Casei-Muzeu a fost oficiată de slujitorii altarului Gheorghe Pătrucean, paroh al Bisericii ”Sfântul Nicolae” din Pătrăuții de Sus, Dumitru Găvriloaiei, paroh al Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”, și Danil Popescu, paroh al Bisericii ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Pătrăuții de Jos.
Directoarea Muzeului, dna
Natalia Balan, împreună cu dna Larisa Chedic, șefa Casei de Cultură din
localitate, au inițiat oaspeții în istoria creării acestei oaze de păstrare a
memoriei, culturii și tradițiilor acestui neam de vrednici români de la poale
de Carpați, care dispune de două săli de muzeu și biblioteca care poartă
numele fiului satului, savantului Ilie Popescu, în organizarea căreia pătrăucenii au pus
suflet, mulțumind tuturor celor care au
pus o piatră durabilă la temelia ei,
prin muncă, finanțe sau cuvânt, în
primul rând, dl Laurențiu Dragomir, inițiatorul creării muzeului, soților Ilie și Elena Clioț, primarulului Ion
Grijincu, bibliotecarei Maria Ștefureac, prof. Ioan Ițco din Suceava, prof.
Eleonora Schipor, lucrările fiind începute de Valeriu Zmoșu, celor care au
donat exponate – prof. Elena Burla, Maria și Vasile Ștefureac, Vasile și Ileana
Vasca, Viorica Pițu, Floarea Vasca, Iulia Tvardovscaia, cele mai multe odoare
fiind donate de Doina Pojoga, etc.
Dar cele mai multe mulțumiri și mențiuni au fost adresate dl Laurențiu Dragomir în grija căruia e și vechiul Cimitir din Cernăuți, restaurarea criptelor iluștrilor noștri înaintași.
Realizarea proiectului a început în 2020, din inițiativa dlui Laurențiu Dragom, când s-a hotărât transformarea în Muzeu Etnografic a casei vechi a gospodinei Balașa Popescu.
Directoarea Casei-Muzeu, Natalia Balan, a promis să țină larg deschise ușile Muzeului, ca elevii să se pătrundă pe viu de tot ce a fost odată, de sfintele relicve moștenite de la străbuni.
Românii din Pătrăuţi, moştenind de veacuri o asemenea vatră pitorească, și-au păstrat în lada cu zestre autenticitatea costumelor populare, cântecul și dansul popular, pe care le-au etalat într-un emoționant spectacol cu ocazia inaugurării Muzeului Etnografic al satului, desfășurat pe scena Casei de Cultură din localitate.
Etalând odoarele cele mai de preţ pe care le păstrează în lada cu zestre a satului aceşti vrednici urmaşi ai dacilor – tradiţiile, cântecul, dansul şi portul popular, formidabilii artişti cu foc în călcâi şi dragoste de neam în suflet - membrii renumitului Ansamblu Popular Etnofolcloric de dans „Mugurel” – faima şi mândria comunei, renumele căruia a trecut demult hotarele Patriei istorice, condus de Natalia Balan și Larisa Popescu-Chedic, talentul cărora a strălucit în cununa de perle a formidabilului spectacol cu suflet românesc, organizat la Casa de Cultură, prin osârdia acestor două harnice albine, prin „Hora” de la Pătrăuţi, învârtită cu foc, prin dansuri mai aşezate ca „Bătrâneasca”, „Ardeleanca”, „Bătuta”, „Sârba”, „Coasa” etc., talentatele artiste Elena Patraucean, absolventă a Conservatorului din Iași, prof. de canto, și Cristina Ursulea, înălţând spre inima Bucovinei cântecul şi dorul românesc.
Laureat al mai multor festivaluri naţionale şi internaţionale, desemnat cu diverse distincţii pentru merite deosebite în promovarea identităţii, tradiţiilor bucovinene, Ansamblului „Mugurel”, în 2014, i s-a oferit titlul de „Ansamblu Popular”, a devenit cartea de vizită, imaginea color a satului Pătrăuţii de Jos.
Cadouri de preț pentru Muzeu au donat muzeografii, directorii Vasile Ioneț (Liceul din Iordănești) și Nicolae Bodnariuc (Școala din Oprișeni), instituții de învățământ care găzduiesc două dintre cele mai impresionante Muzee Etnografice din ținut, conduse de acești mari iubitori de strămoși, de Neam, păstrători de comori folclorice străbune.
Diplome de onoare și cuvinte de mulțumire celor care au pus suflet la crearea Muzeului au mai adresat primarul Ion Grijincu, starostele Vladimir Berla, dl Laurențiu Dragomir, profesoara, scriitoarea Eleonora Schipor, Cetățean de Onoare al satului Pătrăuți, tânărul Danuț Ursachi- consilier județean, Județul Seceava, dna Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale Comunitatea Românescă din Ucraina, președinte executiv al Centrului independent de cercetări actuale, etc.
În emoționantul său cuvânt de salut adresat românilor din Pătrăuți, Excelența Sa Irina-Loredana Stănculescu, prezentă in corpore cu diplomatul Cristian Dacica, a ținut să sensibilizeze că este un eveniment extrem de important, mai ales, în contextul actual, în care Ucraina este greu încercată de groaznicul război și avem nevoie de puțină bucurie. ”Îi mulțumesc dl Laurențiu Dragomir, care a venit cu atâta modestie în comunitățile din regiunea Cernăuți, dar a realizat foarte multe lucruri. Acest proiect n-a fost unicul realizat de Domnia Sa în nordul Bucovinei, dumnealui contribuind și la renovarea unor cripte în cimitirul istoric din centrul orașului. Este o personalitate extraordinară, care s-a atașat de-a lungul anilor de această comunitate, la fel precum am făcut-o și eu. Mă bucur să-l avem alături, îi mulțumesc pentru darul pe care l-a oferit comunității din Pătrăuții de Jos. Am bucuria să constat că i s-au alăturat dumnealui și cele două doamne care țin cu mâini de fier această comunitate - Larisa Chedic și Natalia Balan, și toți cei care le-au sprijinit să ducă mai departe tradiția…”.
Purtători de inestimabile comori străbune, pătrăucenii, prin muzeul creat, ne-au dăruit o fărâmă din veşnicia românească din nordul istoric al Bucovinei și ne-au convins încă o dată că mai există lucruri sfinte în sufletul românilor din această pitorească vatră românească de la poale de Carpaţi, cât îşi mai păstrează în lada cu zestre a neamului frumoasele doine, inestimabilele, autenticele costume populare, dansurile şi cântecele populare, tradiţiile şi datinile moştenite din bătrâni.
Felicia Nichita-TOMA, „Zorile Bucovinei, Cernăuți
