Vorbim Româna și ne menținem ca Neam pe aceste meleaguri străbune grație Artizanului Unirii, Iancu Flondor. Sub sceptrul Întregitorului de Ţară la cripta familiei Flondor, la împlinirea a 159 de ani de la naşterea Cavalerului Unirii

3 august 2024 р. | Categorie: Bucovina

Vorbim Româna și ne menținem ca Neam pe aceste meleaguri străbune grație Artizanului Unirii, Iancu Flondor. Sub sceptrul Întregitorului de Ţară la cripta familiei Flondor, la împlinirea a 159 de ani de la naşterea  Cavalerului Unirii

La acest început de august, când s-au împlinit 159 de ani de la nașterea Artizanului Unirii Iancu Cavaler de Flondor, ne-am adunat împreună - și români, și ucraineni, pentru al comemora pe Întregitorul de Țară, la fel precum în unanimitate - și români, și ucraineni, polonezi, etc.,au votat în noiembrie 1918 Moțiunea de Unire a Bucovinei cu România.

Eram în așteptarea bucuriei ca în parcul dendrologic al Flondorenilor, nu departe unde a fost conacul familiei, distrus după ”eliberarea” Bucovinei, să avem, în sfârșit, măcar bustul lui Iancu Flondor, care, după cum mi-a spus Gheorghe Pojoga, urma să fie adus din România și instalat, iar aleea pavată. Însă nu întotdeauna cuvântul unor afaceriști coincide cu faptele lor. Oricum, patriotul și activistul Gheorghe Pojoga e ferm convins că va găsi un alt sponsor care va executa aceste lucrări.

Iancu Flondor e considerat arhitectul Unirii Bucovinei cu Regatul României, fără el, spunea Sextil Pușcariu, Unirea Bucovinei cu România nu ar fi reușit. Într-un timp record, de doar o lună, a reușit să mobilizeze românii din Bucovina, să se adreseze autorităților române, Regelui Ferdinand, cerând să trimită armata română pentru a restabili ordinea în Bucovina, după destrămarea Imperiului austro-ungar.  La 11 noiembrie 1918, în frunte cu generalul Iacob Zadik,  armata română intră triumfătoare în Cernăuți, iar la 28 noiembrie 1918, grație boierului de la Storojineț, în Sala Sinodală a Reședinței Mitropolitane este semnat, de către Iancu Flondor și Ion Nistor, actul Unirii Bucovinei  cu Regatul României.

Vorbim Româna și ne menținem ca Neam pe aceste meleaguri străbune grație Artizanului Unirii – Iancu Flondor.

Lider al românilor din Bucovina, care a militat pentru unirea tuturor românilor, din primăvara și vara anului 1918 este primar la Storojineț, iar din decembrie același an e numit ministru secretar de stat fără portofoliu, apoi ministru pentru Bucovina, a pus bazele învățământului în limba română, a introdus  limba română în școli, administrație, justiție, a susținut țărănimea, a ajutat populația Bucovinei cu grâne în timpul foametei - și pe români,și pe ucraineni, polonezi, evrei, etc. Decepționat de jocurile politice, dimisionează din funcția de secretar de stat în guvernul lui Brăteanu în urma unui conflict cu Ion Nistor, retrăgându-se la moșia sa din Storojineț.

Animat până la mistuire de o neîmpărtășită dragoste de neam, nedeclarată însă de la tribună, dar profund tăinuită în templul sufletului lui preaplin de jertfelnica zbatere pentru demnitatea, unirea tuturor românilor, Iancu Cavaler de Flondor se stinge din viață la conacul de pe moșia sa din Storojineț, la 19 octombrie 1924. Are parte de funeralii naționale, fiind înmormântat la 23 noiembrie, în cripta familiei Flondor din curtea Bisericuței de la marginea Storojinețului, cu hramul ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. După ocuparea ținutului de către sovietici, mormântul este profanat și devastat. În 1991, cu sprijinul Episcopiei din Oradea și al Societății ”M. Eminescu” din Cernăuți este adusă, instalată și sfințită noua cruce de marmură albă.

Or, la împlinirea a 159 de ani de la naşterea  Cavalerului Unirii, Iancu Flondor, cel care a luptat pentru unitatea românilor, la mormântul lui din curtea celei mai vechi biserici din lemn din raion, înălțată pe moșia Flondorenilor, de la Maidan Storojineţ, „Zorile Bucovinei”,  Societatea Jurnaliştilor Români  Independenți din Ucraina, au organizat o manifestare de comemorare sub oblăduirea Marelui ierarh al Bucovinei, Sfinţiei Sale, vrednicului părinte Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, un exemplu de demnitate şi dăruire duhovnicească, care de zeci de ani are grijă ca florile de pe mormântul Făuritorului de Țară să nu se ofilească, iar Tricolorul să strălucească, amintindu-ne că suntem un neam de frunte pentru care a luptat și a învins în cele mai grele momente din istoria zbuciumată a Țării de Sus a Moldovei lui Ștefan cel Mare  nobilul Cavaler al Unirii Bucovinei cu România.

Sfinția Sa, împreună cu alți slujitori ai altarului – preoții protoierei mitrofori Silvestru Motrescu, Ioan Bivolaru, Constantin Chifu, Rostislav Babeșco au oficiat o frumoasă şi înălţătoare slujbă de pomenire pentru toţi membrii familiei Flondor, dar şi pentru martirii crucificaţi de regimul totalitar sovietic pe crucea Golgotei Neamului Românesc, numele cărora au fost  înscrise cu sânge pe crucea-monument înălțată cu contribuția gospodarului Alexandru Davideanu.

Cei adunaţi sub sceptrul Întregitorului de Ţară la cripta familiei Flondor din curtea  Bisericii  „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de la Maidan – Excelența Sa, dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, Laurențiu Ciocan, consul general de carieră, ministrul plenipotențiar Nicolae-Dan Constantin, referentul principal Florin Stan, Ihor Matiiciuk, primarul Storojinețului, Anatol Pițul, primarul comunei Ciudei, deputatul Mykola Karliiciuk, familia Toma – Nicolae și Felicia, organizatorii manifestării (Societatea Jurnaliștilor Români Independenți din Ucraina și publicația ”Zorile Bucovinei”), lideri ai societăților național-culturale românești: Vasile Bâcu, președintele Societății ”M. Eminescu”, Vitalie Zâgrea, președintele Societății ”Junimea”, publicista Maria Toacă, președinta Societății Doamnelor Române, Nicolae Hauca, președintele Asociației Pro-Bucovina Cernăuți, prietenul și fratele nostru întru crez și aspirații din Suceava, Ioan Ițco, fondatorul și editorul revistelor ”Dulce Românie”, ”Dulce Bucovina”, colaborator, împreună cu Nicolae Hauca, la postul Pro TV Iași, filiala Cernăuți, Lilia Govornean, președinta Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, patrioții Gheorghe Pojoga, medicul Petru David cu soția Mariana, colaboratoare la Liceul Românesc din Crasna, profesorii Dorin Misichevici și Ancuța Bâcu, cântăreața consacrată, interpreta Victoria Costinean, conducătoarea artistică a Ansamblului model"Izvoraş" din Ropcea, Maestru al Artelor, Lucrător Emerit al Culturii, antreprenorul Vasile Socolovschi, tinerele vedete în ascensiune Alueta Socolovschi și Nina Motrescu, jurnaliști, profesori, oameni de afaceri, preotesele Elena Motrescu, Livia Bivolaru și Maria Covalciuc, care a pregătit agapa, încărcând masa cu bucate gustoase cum doar ea se pricepe de bine, au depus flori și au aprins o lumânare la mormântul Făuritorului Unirii, s-au rugat şi pentru cei 107 mucenici, victime ale regimului totalitar comunist, care şi-au găsit sfârşitul infernal în neagră străinătate, au decedat de foame, de muncă silnică, nu au nici morminte, nici cruci la căpătâi.

Ca prinos de adâncă recunoştinţă pentru marii noştri înaintaşi, echipa diplomatică - dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, Laurențiu Ciocan, consul general de carieră, ministrul plenipotențiar Nicolae-Dan Constantin, referentul principal Florin Stan - a depus un coş de flori tricolore la crucea de la mormântul lui Iancu Flondor,  menţionând meritele deosebite faţă de românii din Bucovina ale celui care a fost principalul realizator, Cavaler al Marii Uniri din 1918, aducând mulțumiri părintelui Vasile Covalciuc, familiei Toma, că păstrează vie amintirea vrednicului nostru înaintaş care a marcat românismul aici, în Bucovina, a adus o plus valoare la făurirea istoriei noastre.

Am spus nu o dată că Biserica Ortodoxă Română e unicul scut de apărare al limbii române aici, în nordul istoric al Bucovinei, în general în Ucraina. Sfinția Sa, părintele Vasile Covalciuc, evocând personalitatea Făuritorului Unirii, a adresat mulțumiri Consulatului General al României la Cernăuți, Statului Român, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru ajutorul acordat la renovarea Bisericii, pentru sprijin și susținere.

Deputat în Dieta Bucovinei, în primăvara și vara anului 1918 Iancu Flondor a fost primar la Storojineț.  În semn de recunoştinţă faţă de urmele frumoase lăsate de Iancu Flondor la Storojineţ, ne-a onorat cu prezența primarul Ihor Mateiciuc, și ex-primarul Mykola Karliiciuk.

N-a lipsit nici de data aceasta de la comemorarea celui care ne-a marcat istoria, Marele Bărbat al Neamului –Iancu Cavaler de Flondor, primarul comunei Ciudei Anatol Pițul, care a avut un cuvânt de mulțumire și pentru Statul Român care sprijină comunitatea românească din Ucraina.

Comemorat cu ani în urmă și în incinta redacţiei ziarului românilor din Ucraina, „Zorile Bucovinei”, de ani buni (22 de ani, din 2002) organizăm împreună cu părintele protopop Vasile Covalciuc parastase de pomenire la mormântul celui care a împlinit visul de veacuri al românilor – Unirea,  Nicolae Toma, redactorul-şef al „Zorilor Bucovinei”, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din Ucraina, jurnalista Felicia Toma, administratoare a site-ului ”Zorile Bucovinei”,  au adresat alese mulţumiri vrednicului slujitor al altarului, protopopului  Vasile Covalciuc, pentru frumoasa slujire neamului, înălțătoarea slujbă,  exemplu pentru toţi românii din nordul Bucovinei cum trebuie să-ţi onorezi înaintaşii, să-ţi iubeşti Neamul şi pe Dumnezeu, preotesei Maria pentru agapa pregătită, pentru bucatele gustoase, Consulatului General al României la Cernăuţi, dnei Irina-Loredana Stănculescu, prezentă cu întreaga echipă consulară, tuturor diplomaților, Departamentului pentru Românii de Pretutindeni – Secretarului de Stat Gheorghe Cârciu, directorului Radu Cosma pentru sprijinul acordat publicației ”Zorile Bucovinei”, jurnaliștilor Vitalie Zâgrea (Bukpres), Maria Toacă, Nicolae Hauca (Pro-Bucovina Cernăuți), și Ioan Ițco (TV Iași, filiala Cernăuți), Vasile Bâcu (Gazeta de Herța), Vasile Carlașciuc(”Libertatea cuvântului”, ”Monitorul Bucovinean”), vrednicului gospodar și patriot, primarului Anatol Pițu, care nu lipsește de la nici o manifestare organizată de Zorile Bucovinei, de Sfinția Sa, părintele Vasile Covalciuc, de asemenea, primarului Ihor Mateiciuc.

Un omagiu prin cântec ce a vibrat cu dor de Ţară și dragoste de Neam, i-a adus lui Iancu Flondor măiastra noastră cântăreaţă, folclorista Victoria Costinean, Maestru al Artei, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina, conducătoarea artistică a Ansamblului etnofolcloric model „Izvoraş” din Ropcea, dând glas cântecului din bogata zestre folclorică ”În pădurea înverzâtă”, dăruit de maestrul Ioan Paulencu, Artist al poporului din Republica Moldova. Dăruita cu har artistă îl cântă din anii 90, întregindu-i albumul muzical ”De dor mult îi greu pamântu”. Același dor nestins ”Pentru ea”, pentru sfânta noastră Limbă a vibrat și în sufletul tinerei și talentatei vedete în ascensiune Aluieta Socolovschi, laureată a diverselor concursuri și festivaluri naționale și internaționale, care ne înduioșează ori de câte ori o ascultăm și duce faima Bucovinei în lume. De asemenea, tânăra Nina Motrescu, care ne-a alinat sufletele cu o frumoasă piesă muzicală

Avem o datorie – să ne cinstim înaintașii, să fim demni de ei, să ne ținem grămăjoară, astfel precum am venit la 3 august 2024 la mormântul lui Iancu Flondor, adunați lângă inima Mamei noastre România – diplomaților de la Consulatul General al României la Cernăuți. Suntem fermi în convingeri că dacă nu era Iancu Flondor nu eram nici noi pe aceste meleaguri străbune.

Românii, rupți de la sânul Țării, au fost sub atâtea asupriri, sub atâtea imperii. Fiecare imperiu și-a scris istoria așa cum  i-a convenit. Istoria noastră, a românilor din istorica provincie a României, e scrisă cu litera Unirii în sufletele noastre.

Iancu Flondor a fost şi va rămâne pentru noi Cavalerul nobil, plin de demnitate, generos şi atât de devotat cauzei naţionale, viitorului neamului. A trăit și a luptat pentru făurirea idealului naţional al Unirii, pentru propăşirea neamului umilit de străini secole la rând.

Felicia NICHITA-TOMA pentru „Zorile Bucovinei”, Cernăuți-Storojineț