
O fărâmă din veşnicia românească din Pătrăuții de Jos, nordul istoric al Bucovinei. Aici, în leagănul românității, înflorește dragostea de Neam și Tradiții! (Prima ediție a Festivalului ”De la lume adunate si-napoi la lume date”
Românii din Pătrăuţi, moştenind de veacuri o asemenea vatră pitorească, întotdeauna au ştiut să muncească în sudoarea frunţii, dar şi să se n-veselească, le-au plăcut sărbătorile, cântecul, dansul popular românesc, au ştiut să-şi păstreze în lada cu zestre a satului autenticitatea costumului popular. Dar cea mai mare comoară a satului e Muzeul Etnografic, care păstrează în fondul său de aur inestimabilul tezaur al patraucenilor – sacre relicve moștenite din străbuni, Ansamblul de dans „Mugurel”, condus de două harnice albinuțe, care adună în fagurele de miere al Datinii străbune nectarul Graiului şi tezaurul folcloric al neamului, osârduind ca tinerii „Mugurei” să ducă tradiția strămoșească, gloria şi onoarea satului în lume –Larisa Chedic şi Natalia Balan.
Etalând odoarele cele mai de preţ, pe care le păstrează în lada cu zestre a satului– tradiţiile, dansul şi portul popular, aceşti, vrednici urmaşi ai dacilor, formidabilii artişti cu foc în călcâi şi dragoste de neam în suflet - membrii renumitului Ansamblu Popular Etnofolcloric de dans „Mugurel” – faima şi mândria comunei, renumele căruia a trecut demult hotarele Patriei istorice, condus de Natalia Balan, au strălucit în cununa de perle a unui formidabil Festival cu suflet românesc – ”De la lume adunate si-napoi la lume date”, prima ediție, organizat de Casa de Cultură, prin osârdia directoarei Larisa Popescu-Chedic, la sărbătoarea sufletului românesc de la Pătrăuţii de Jos fiind prezenți și diplomații români – Excelența Sa Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, consulul general de carieră Toma-Cristian Dacica.
Prima ediție a festivalului „De la lume adunate și-napoi la lume date”,organizat de Casa de Cultură (director Larisa Chedic) în parteneriat cu Asociația Muzeul Etnografic al satului Pătrăuții de Jos (director Natalia Balan) și Asociația pentru Protecția Patrimoniului București (director Laurențiu Dragomir), și-a deschis larg porțile cu vizita la muzeu, această sfântă oază de păstrare a sufletului strămoșilor, inaugurată tot cu sprijinul acestui român cu demnitate și suflet mare, în grija căruia e nobila faptă de a restaura mormintele iluștrilor noștri înaintași, care își dorm somnul de veci în Cimitirul vechi din Cernăuți.
Vreau să-i mulțumesc acestui român adevărat frate, Laurențiu Dragomir, care, pe când alții români din Țară habar nu au de existența noastră sau, cel puțin, sunt pasivi la faptul cum trăiesc românii din Bucovina, străini la ei acasă, confundă Cernăuțiul cu Chișinăul, ajută și susține frații de dincolo de sârma ghimpată, trasată în inima Bucovinei.
Amintind de noaptea de teroare și groază spre 24 mai 2026, când invadatorii ruși au atacat aproape toate regiunile Ucrainei cu rachete și drone, ucigând și rănind oameni nevinovați, deschiderea Festivalului a început cu un minut de reculegere pentru toți eroii care și-au dat viața pentru libertate, pentru apărarea Ucrainei.
Au onorat cu prezența, cu pioase mesaje de felicitare, oaspeți dragi din România și nordul Bucovinei istorice: Excelența Sa,dna Irina Loredana Stănculescu, consulul general la Consulatul General al României la Cernăuți, însoțită de consulul Toma-Cristian Dacica, Laurențiu Dragomir, președintele Asociației pentru Protecția Patrimoniului din București, Ion Popescu, asociat onorific al adunării parlamentare a Consiliului Europei, președintele Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească din Ucraina”, Aurica Bojescu, secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea românescă din Ucraina”, președinte executiv al Centrului independent de cercetări actuale, Ioan Ițco, președintele Societății „Dacia Străbună”, Andrei Breabăn, scriitor, autorul capodoperei literare Epopeia Ștefaniană, pictorul Radu Bercea, medicul Petru David și Mariana David, directoarea muzeului „Ilie Motrescu” din Crasna, primarul Comunei Pătrăuți Ion Grijâncu și starostele satului Pătrăuții de Jos Vladimir Berla, șeful Secției Învățământ, Cultură și Sport din Comuna Pătrăuți, Boleslav Gavliuc.
Un cuvânt de felicitare a adresat scriitoarea, profesoara Eleonora Schipor, Cetățean de Onoare a satului Pătrăuții de Jos.
Cu vocea-i superbă, de un lirism tulburător, cele mai frumoase cântece din tezaurul folcloric al neamului ne-a dăruit măiastra Elena Pătraucean,interpretă de muzică populară, absolventă a Universității Naționale din Iași ”George Enescu”, profesoară de vocal și pian, membrii Ansamblului folcloric „Țălăncuța„din Oprișeni, conducătoare artistică Veronica Rusu.
Au învârtit hora cu foc în călcâi membrii Ansamblului model Mugurel a Liceului din Pătrăuții de Sus, instructoare Elena Pintescu.
Dar, oricum, cele mai frenetice aplauze au fost pentru artiștii de la Casa de Cultură din Pătrăuții de Jos, renumitul Ansamblu ”Mugurel”. Acești minunați copii ne-au prins sufletul în iureșul vibrant al horelor noastre românești, moștenite din moși-strămoși:” Hora de pe Sirețel”, „Coasa” ,”Hora din Bucovina”, „Bălăceana”, „Poloboc”.
A fost o zi deosebită, cu soare în suflet, dragoste și admirație față de acești români care păstrează și perpetuă inestimabila comoară folclorică, un spectacol superb care a strălucit prin dragoste de neam, tradiție, port, dans și cântec popular, sărbătoare cu suflet românesc care ne-a amintit de rădăcini, de inestimabilele noastre valori naționale, organizată prin osârdia dnelor Larisa Chedic și Natalia Balan, moderatoarea Festivalului, fapt menționat de dna Irina-Loredana Stănculescu, dar și de Laurențiu Dragomir, de toți vorbitorii, tinerii artiști înălţând spre inima rănită a Bucovinei cântecul şi dorul românesc.
Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți