Atâta dragoste de Țară, atâta dragoste de Neam! Românii din Oprișeni, nordul istoric al Bucovinei, își comemorează înaintașii

23 septembrie 2023 р. | Categorie: Bucovina

Atâta dragoste de Țară, atâta dragoste de Neam!

Românii din Oprișeni, nordul istoric al Bucovinei, își comemorează înaintașii

Oprişeni, veche vatră românească, meleag încărcat de istorie milenară, străjuit de veşnicia gloriei Voievodului Ştefan cel Mare prin bustul înălţat în 2017 prin vrerea şi generozitatea unui vrednic oprişenean Ilie Bezuşco, înseamnă istorie, tradiţie şi obiceiuri străvechi populare, moştenite din moşi-strămoşi. Pitoreasca localitate se numără printre cele mai vechi vetre româneşti din nordul istoric al Bucovinei, fiind amintită pentru prima dată la 17 martie 1408 într-un hrisov al domnitorului Moldovei Alexandru cel Bun.

Șase secole s-au perindat de la prima atestare documentară a satului, strămoşii  au lăsat urme frumoase pe acest pământ străbun, generaţiile actuale păstrând de la ei tot ce au avut şi au mai de preţ şi mai sfânt – Limba, cultura, tradiţiile.

Cu o istorie românească de peste 600 de ani, satul Oprişeni păstrează vie memoria lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, și prin bustul Voievodului, înălţat în curtea şcolii locale, prin Muzeul de Arheologie şi Etnografie „Maximilian Hacman”, deschis în 2005, la organizarea şi inaugurarea căruia a pus suflet osârduitorul director Nicolae Bodnariuc, dar şi prin păstrarea graiului, tradiţiilor, românii din Oprişenii Hlibocii aduc un tribut  înaintaşilor.

Astăzi, în fosta casă parohială, apoi școală primară, din acest frumos sat, Oprişeni, raionul Hliboca, a avut loc celebrarea a 20 de ani de la crearea Muzeului de Arheologie și Etnografie ”Maximilian Hacman”, care găzduiește obiecte prețioase, relicve scumpe din tezaurul poporului român, adunate din adâncul veacurilor de către membrii școlii tinerilor arheologi, condusă de istoricul și directorul Nicolae Bodnariuc, pe parcursul a două decenii de fructuoasă activitate. Mostrele ce datează din secol 15-16 sunt expuse în câteva camere de muzeu - obiecte din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, martore ale victorioaselor bătălii repurtate de viteazul Voievod, monede medievale, cu o vechime de două mii de ani (turcești, ungurești, poloneze, moldovenești), sigilii, podoabe de aur din perioada culturii Cucuteni-Tripolie, din epoca de bronz și de fier, fragmente de arme - topoare de luptă, vârfuri de săgeți, sulițe, obiecte casnice și de prelucrat pământul – plug, război de țesut, podoabe naționale – cămăși de pânză brodate, catrințe, scorțare, perne brodate etc. Le-am admirat pentru prima dată și am rămas impresionată cât de frumos și cu câtă dragoste și grijă sunt păstrate aceste lucruri sfinte.

Manifestarea, moderată de directorul Liceului și custodele Muzeului, Nicolae Bodnariuc, și de un alt fiu al Oprișenilor, juristul Liviu Rusu, i-a avut ca oaspeți dragi pe diplomații români, dna Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, ministrul plenipotențiar Dan Nicolae Constantin, Grigore Vanzureac, primarul comunității Hliboca, omul de afaceri Dumitru Morhan, proprietarul Fambricii de apă minerală din Budeneț, fratele românilor înstrăinați, Ioan Ițco, președintele Fundației ”I. Ițco” Suceava, însoțit de prieteni - inginerul Lazăr Axinte, inginerul-colonel în rezervă Marius Tăuteanu, prof. Mihail Grădinaru, etc.

Ca un prinos de profundă recunoștință adus ilustrului înaintaș, a fost și dezvelirea plăcii comemorative în memoria  lui Maximilian Hacman de către dna Irina - Loredana Stănculescu, Ion Toronciuc, docent la Catedra de Drept Internațional și Comparat, Pavlo Krainii, prorector al Facultății de Drept .

Recunoștința și mulțumirea directorului Nicolae Bodnariuc s-a îndreptat spre dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, care, fiind numită în 1918 în post, prima sa vizită a efectuat-o la Muzeul ”M. Hacman” din Oprișeni, acordând sprijin pentru renovarea, restaurarea și dotarea cu tehnică.

Devenind o mare susținătoare și protectoare a tinerilor arheologi, dna Consul General a menționat rodnica  activitate desfășurată de directorul Liceului din Oprișeni privind educația tinerilor vlăstare, cultivarea cunoștințelor și altoirea respectului față de istorie, de vestigiile sfinte ale neamului.

Diplome de recunoștință au fost înmânate unor activiști, mecenați, profesori, jurnaliști, care au contribuit la crearea, renovarea Muzeului, printre ei numărându-se și prof. Ioan Ițco, grație căruia Galeria Oamenilor de Seamă, expusă în incinta Muzeului, s-a îmbogățit cu noi personalități, precum regretatul nostru coleg, scriitorul Dumitru Covalciuc. Or, anume datorită prietenului nostru drag care zidește poduri spirituale de flori între Sudul și Nordul Bucovinei rupte în două, care a sponsorizat lucrarea, la Oprișeni a fost înălțat bustul istoricului Dumitru Covalciuc.

Ne bucurăm pentru colegii jurnaliști care s-au învrednicit de asemenea mențiuni – Vasile Bâcu, redactorul șef al ziarului ”Gazeta de Herța”, Nicolae Șapcă, redactorul-șef al ziarului ”Monitorul Bucovinean”, Vitalie Zâgrea, Maria Toacă, Nicolae Hauca.

Sincer vorbind, am rămas puțin nedumeriți de atitudinea directorului Nicolae Bodnariuc față de ”Zorile Bucovinei”, care permanent oglindește viața satului Oprișeni, activitatea formațiilor artistice, publică articole privind activitatea școlii, muzeului, scrie despre evenimentele culturale desfășurate pe această străbună gură de rai, despre tradițiile și datinile românilor din Oprișeni. Dar oare ceea ce facem nu e din inimă, cu dragoste de cele sfinte ale neamului?  Dorește cineva să ne mulțumească, să ne menționeze, să ne invite la evenimente, e ca un frate, nu - e ca doi.

Nu uită de noi fratele nostru de același sânge și crez național, Ioan Ițco, care ne apreciază, iar noi îi răspundem cu aceeași iubire frățească, căci datorită Domniei Sale am devenit și noi, jurnaliștii de la Zorile Bucovinei cunoscuți în România. Și de data aceasta ne-a mulțumit, și-a exprimat gratitudinea față de Consulatul General al României la Cernăuți, de maestrul Nicolae Hauca, președintele Asociației Pro-Bucovina Cernăuți, președinte de onoare a căreia este, de dl Dumitru Morgan, ”fără sprijinul cărora” n-ar fi fost vernisată Galeria la Oprișeni: ”Atâta dragoste de Țară, de Neam, mai rar întâlnești. Sunt mândru că am reușit să intru în sufletul românilor din nordul Bucovinei. Aici mă simt ca Acasă”.

Cu Diplome de Onoare au fost desemnați dna Irina-Loredana Stănculescu și filantropul, omul de afaceri Dumitru Morgan, care a continuat pe o notă optimistă să ne asigure de susținere: ”Cât îi Morganel în floare, pe voi capul nu vă doare. Avem multe probleme, dar le rezolvăm pe toate”.

Cu un program artistic select s-au prezentat membrii Ansamblului etnofolcloric „Tălăncuţa” al şcolii din localitate, instruiți de conducătoarea artistică Veronica Rusu, susținuți de profesoara de română  Valentina Plantus,  recitind atât de frumos poezii consacrate lui Ștefan cel Mare, Graiului, Neamului, prin portul naţional, păstrat în lada cu zestre a bunicilor, prin versuri şi cântece cu suflu patriotic ce denotă iubirea de glie şi grai, demonstrând respectul faţă de străbuni.

O notă sublimă prin cântec ce cu un fior vibrant ne-a atins coardele sufletului a imprimat evenimentului micuța româncuță Sofia Romaniuc. Jurnaliștii Nicolae Șapcă și Vitalie Zâgrea le-a adus daruri alese – revistele ”Recreația mare”și ”Prichindeii”, finanțate cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Inaugurarea expoziției Galeria Oamenilor de Seamă din Nordul și Sudul Bucovinei realizată de  redacția revistei ”Dulce Bucovina”, președinte fondator Ioan Ițco, vernisarea expoziției foto-documentară ”Oprișenii printre ani”, consacrată aniversării de 605 ani a satului și 20 de ani a muzeului, autor Ion Pahon, evoluarea Ansambluluii etnofolcloric ”Tălăncuța”,  conducătoare artistică Veronica Rusu, și a artiștilor amatori ai casei de cultură din Oprișeni,  ne-au înălțat spiritual, demonstrând pe viu că înaintaşii au semănat în inimile urmaşilor sămânţa cea sfântă a dragostei de Dumnezeu, de Ţară, de Neam. De aceea, noi, urmaşii lor suntem chemaţi să ducem această lumină spirituală spre inima „urmaşilor urmaşilor noştri”, după cum spunea Ştefan cel Mare, ca să urmăm faptele şi credinţa lor, dragostea pe care au avut-o ei  pentru vestigiile sfinte ale Neamului.

Felicia Nichita Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți