CA UN CLOPOT AL DEŞTEPTĂRII BASARABENE

E foarte important pentru noi, românii din regiunea Cernăuţi, ca din Constituţia Republicii Moldova să dispară noţiunea de „limbă moldovenească”. Astfel, adepţii „moldovenismului” nu vor avea nici un temei să ne despartă în două neamul şi limba.

AŢI PUS UMĂRUL LA IZBÂNDA NOASTRĂ!

De la un bun timp, „Zorile Bucovinei” este cel mai citit ziar în satul nostru, şi cel mai căutat de oamenii care nu l-au abonat până acum. Toţi se interesează ce s-a mai scris în „Zorile” despre noi. Un cuvânt de susţinere, de încurajare înseamnă foarte mult, mai ales în situaţia ce s-a iscat în ultimii doi ani la Ropcea, când au fost deschise primele clase cu limba ucraineană de predare.

ÎNCĂ NU E TÂRZIU…

Iată, a mai trecut un început de septembrie, cu un nou început de an școlar și cu încă o sărbătoare a limbii materne. Și, din păcate, ca și în anii precedenți, țopăiturile și chiuiturile stridente ale unor participanți la manifestarea care în acest an a avut loc în Teatrul Academic din Cernăuți, a lăsat multora un gust amărui și o tristețe greu de retușat.

VOM SĂRBĂTORI ZIUA LIMBII ROMÂNE CU TOT NEAMUL ÎMPREUNĂ?

Nu cred că ar trebui să stăm mult pe gânduri pentru a răspunde la această întrebare. Şi nici nu pun la îndoială faptul că, odată ce ziua de 31 august a fost declarată şi oficializată în Patria noastră istorică ca Sărbătoare naţională a Limbii Române, trebuie să ne sincronizăm şi noi, românii din regiunea Cernăuţi, la pulsul Ţării...

SUFLETUL NOSTRU – LIMBA ROMÂNĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ ŞI LA TEREBLECEA

TRISTĂ ZI ÎN JOC ŞI CÂNTEC

Mă gândeam „La balul cenuşăresei”, ca titlu pentru aceste consemnări de la ediţia a XXIV-a a Sărbătorii „Limba Noastră cea Română”. Dar nu numai lipsa de prospeţime m-a făcut să renunţ la el. Nu s-a întâmplat minunea ca în binecunoscuta poveste, adică să bată ceasul magic şi umila cenuşăreasă să reapară în chip de prinţesă. Şi-apoi, nici limba noastră nu e o cenuşăreasă, chiar dacă multora dintre noi nu le pasă, lăsând-o într-o stare de plâns.

CÂND VA CREŞTE PUIUL MAMEI…

Dintr-odată mi s-a înseninat pe suflet. Ceva foarte duios a ajuns la urechile mele. „Te-ai sculat, puiul mamei”, am auzit-o, îngânând dulce în română, pe mămica aplecată deasupra căruciorului, care până atunci a conversat la telefon doar în ucraineană.

„NU VĂ RUŞINAŢI CĂ SUNTEŢI ROMÂNI ŞI SĂ VORBIŢI ROMÂNEŞTE”

„Nu vă ruşinaţi niciodată că sunteţi români şi să vorbiţi în limba mamei. Omul cu cât mai multe limbi cunoaşte, cu atât e mai bogat şi deştept. Numai un prost se ruşinează de graiul matern şi de neamul său, pe când cei deştepţi se mândresc că ştiu mai multe limbi”.

NIMENI NU NE UCRAINIZEAZĂ FORŢAT ŞCOLILE, SATELE?

Da, e adevărat, „nimeni nu ne pune pistolul la tâmple”, se face totul prin metode mai drastice, prin viclenie şi amăgeli. Legislaţia Ucrainei favorizează păstrarea identităţii naţionale a etnicilor. Avem şi o lege, adoptată cu un an în urmă. Dar pentru cine? Spun unii că nimeni şi nimic nu ne împiedică să ne educăm odraslele în limba strămoşilor: „Nimeni nu ne ucrainizează forţat şcolile, satele”.

NE MAI ÎNTREBĂM: „DE CE ?”

Organizată şi moderată de Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai „Eminescu”, şi scriitoarea suceveană Doina Cernica, Conferinţa „Limba Română – azi”, la care se intenţiona elaborarea proiectului de rezoluţie pentru Sărbătoarea Naţională „Limba Noastră cea Română”, s-a axat mai mult pe „RESPIRĂRI”. PRELUDIU LA LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ”, căci, invitaţii de a-şi exprima opiniile au fost foarte puţini la număr.

Dragi români!

Pentru prima dată în acest an, ziua de 31 august a fost declarată "Ziua Limbii Române".

ZIUA LIMBII ROMÂNE - 31 august

Potrivit actului normativ, ziua de 31 august va fi marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi de institutele culturale ale României, care vor organiza programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.

SE CER ACŢIUNI CONCRETE

Mă întreb și eu ca un cetățean de rând: oare dacă există deja o lege adoptată de Organul Legislativ Suprem al țării referitor la folosirea limbilor de stat și ale minorităților naționale din Ucraina mai e nevoie și de alte decizii ale unor structuri inferioare, subordonate organelor de stat centrale? Oare îndeplinirea acestei Legi nu este obligatorie pentru toate organele și organizațiile de stat din Ucraina chiar din ziua promulgării ei de către Președintele țării? De ce pentru implementarea ei în viața de toate zilele mai e nevoie de anumite decizii ale consiliilor sătești?

DEŞTEPTAREA E GREA ŞI ANEVOIOASĂ – ROMÂNA A DEVENIT LIMBĂ REGIONALĂ ŞI LA TRESTIANA

De peste un an de zile a fost adoptată Legea Ucrainei „Cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor” ce prevede ca în localităţile unde populaţia minoritară o constituie cel puţin 10%, în cazul nostru, al românilor, limba română, conform legislaţiei în vigoare, urmează să devină limbă regională. Însă deşteptarea conaţionalilor e grea şi anevoioasă – în sfârşit, Româna a devenit limbă regională şi la Dimca (Trestiana).

VĂ ADMIR PENTRU CURAJ ŞI COMBATIVITATE

Bună ziua, dragă redacție Zorile Bucovinei! Citesc ziarul Dumneavoastră încă din copilărie, dar îndeosebi în ultimul timp îl aştept cu nerăbdare. Admir colectivul redacţional, îmi plac foarte mult articolele despre destinele românilor noştri, citesc cu interes şi durere despre tragediile suferite de conaţionalii din satele din nordul Bucovinei. Vreau să vă aduc un mesaj de mulțumire pentru vorbele calde și dragostea pentru neamul nostru și, în special, pentru românii-ropceni!