29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

O TREPIDANTĂ ÎMBRĂŢIŞARE A SUFLETULUI ROMÂNESC DIN ARDEAL, BASARABIA ŞI BUCOVINA

11 noiembrie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

     O rugăciune către ceruri zboară,

O rugăciune către Dumnezeu.

Mă rog fierbinte pentru a mea ţară

Şi pentru tine, scump poporul meu.

(„Aşa-i românul”)

 

O trepidantă îmbrăţişare a Sufletului Românesc din Ardeal, Basarabia şi Bucovina, provincii istorice ale României Mari, ne-a purtat, cu inima şi dorul, prin rugăciune şi cântec sublim,  spre sacrala Unire cu Cerurile Patriei, împărtăşind bucuria cuminicării cu Darurile Sfinte ale Neamului la spectacolul de suflet „NU UITA CĂ EŞTI ROMÂN”, spiritul înălţător de dor de Ţară, de Neam, de Străbuni, aducându-ni-l, din inima Ardealului, de la Alba Iulia, prin cântecele sale patriotice, maestrul Nicolae Furdui Iancu, cu Formaţia  „Crai Nou”.

Evenimentul major, dedicat glorificării vrednicilor domnitori români Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir,  a debutat la 7 noiembrie, odată cu o primă vizită în capitala Bucovinei a premierului român Victor Ponta,  cu un spectacol de excepţie –  „Creştini în Europa”, găzduit de somptuosul Teatru Muzical-Dramatic „Olga Kobyleanska” din Cernăuţi, graţie sprijinului financiar al Guvernului României, la iniţiativa dlui Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române”, în parteneriat cu Societatea „Mihai Eminescu”, preşedinte Vasile Bâcu, moderat de radiojurnaliştii Carolina Jitaru şi Vitalie Zâgrea. Vasile Tărâţeanu a evocat personalitatea şi  momentele tragice  ale familiei domnitorului Brâncoveanu, care s-a sacrificat pentru Credinţă şi Ţară, după ce sultanul turc i-a confiscat averea, a fost mazilit înaintea Paştelui şi închis într-o închisoare din Constantinopol, iar la 15 august 1714 a fost executat împreună cu cei 4 fii ai să, primul fiind decapitat ginerele Enache Văcărescu, sfetnicul principal al voievodului, apoi feciorii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei,  după ce şi-a văzut moartea propriilor odrasle, i s-a tăiat şi domnitorului capul, Vasile Bâcu referindu-se la prodigioasa activitate ştiinţifică, literară, istorică şi filozofică a marelui cărturar, primului academician român şi rus din Europa – Dimitrie Cantemir.  A fost lansată premiera documentarului „Dimitrie Cantemir”, primul din serialul 100 de români celebri, născuţi în Moldova, realizat de studioul „Flacăra Film” din Chişinău, consacrat vieţii şi activităţii domnitorului şi savantului Dimitrie Cantemir.

Coborâtori din semeţia dacă, membrii Ansamblului „Ştefan Vodă”, virtuoşii instrumentişti, alături de conducătorul lor, cunoscutul cobzar basarabean, Tudor Ungureanu şi interpreta Maria Stoianov, au răvăşit suflul zbuciumatei istorii a Neamului Românesc prin portul arhaic, piesele muzicale etno, interpretate cu foc în inimi, veselie, dragoste de viaţă şi de glie, de tot ce-i românesc, moştenite din moşi strămoşi. Printre unificatorii Sufletului Românesc ne-a doinit dulce o priveghetoare – îndrăgita interpretă Maria Iliuţ, alinându-ne dorurile cu cântece din bătrâni, culese din pitorescul crestăturii carpatine, din ineditul pridvorului scumpei sale baştine, de la vrednicii  români din  Crasna.

Deşi Guvernul Patriei noastre istorice le-a oferit bucovinenilor o adevărată sărbătoare de suflet, un spectacol extraordinar prin Marea Unire Spirituală a Românilor din cele trei provincii istorice, apogeul surprizei l-a constituit recitalul de excepţie al maestrului ardelean Nicolae Furdui Iancu şi al Formaţiei Instrumentale „Crai Nou” din Capitala Unirii, o prezenţă valoroasă în spectacolele de anvergură naţională, care a ridicat în picioare sala nu o singură dată cu cântecele patriotice „Treceţi batalioane române Carpaţii”,  „Noi suntem romani”, „Aşa-i românul” etc. ce sunt emblema noastră, a tuturor celor ce simţim româneşte, care ne îndeamnă să fim mândri că suntem români, chiar şi pe acei părinţi şi bunei care-şi înstrăinează copiii de grai, pe acei profesori care-şi înstrăinează discipolii de limba strămoşilor. Am văzut-o aplaudând frenetic în picioare, cântând în unison cu sala şi cu legenda cântecului popular românesc, chiar şi pe o şefuliţă din raionul Noua Suliţa, care anul trecut a părăsit o manifestare la o şcoală românească, împreună cu fosta ei şefă, fiindcă a răsunat întâi imnul României, apoi al Ucrainei, iar şcoala medie din satul ei natal din anul curent de învăţământ nu mai este mixtă, ci ucrainizată,  româna fiind predată doar ca obiect de studiu,. Or, ne plac doar surprizele plăcute, concertele, odihna pe gratis pe litoralul Patriei noastre istorice, în rest ne trădăm  Limba, Neamul şi… strămoşii din morminte.

 De fapt, vocea măiastră a acestui mare artist, Nicolae Furdui Iancu, originar din străvechea vatră a Ţării Moţilor, care a readus  cântecul istoric românesc în conştiinţa naţională, a cucerit publicul bucovinean, reuşind să adune în sufletul spectatorilor fiori de bucurie, apropiind clipa de graţie de la inimă la inimă prin acea dăruire totală, prin talentul, sinceritatea, frumuseţea şi nobleţea incomparabilei sale voci.

 

Nu mai puţin aplaudată de publicul doritor şi admirator de frumos a fost şi  dna Eleonora Moldovan, Consulul General al României la Cernăuţi, cuvintele căreia au vibrat cu lumina bucuriei că, în sfârşit, graţie Guvernului României, în deosebi dlui premier Victor Ponta, vom avea un reper spiritual în oraşul copilăriei lui Eminescu – statul român va aloca 250 mii de euro pentru renovarea capitală a Casei lui Aron Pumnul, dascălul iubit al lui Mihăiţă Eminovici: „Am pus umăr la umăr cu toţii pentru a-l convinge pe premierul Victor Ponta că este foarte important ca la Cernăuţi Mihai Eminescu şi Aron Pumnul să aibă o casă spirituală, unde să se reculeagă toate neamurile din Bucovina. În afară de aceasta, conducătorul Guvernului Român s-a pronunţat pentru realizarea financiară şi a altor proiecte ale societăţilor româneşti de aici, care necesită sprijin”, Excelenţa Sa sensibilizând faptul că, datorită sprijinului financiar al Ţării, nu doar prin istorie, ci şi prin muzică ne-am unit spiritual cu creştinii din Moldova, Ardeal şi Bucovina.

Felicia NICHITA-TOMA

Fotografii de Nicolae HAUCA,

Dan CEVCA

şi Vasile PALADEAN