La Ostrița, unde tradiția ține aprins sufletul românității: prima ediție a Festivalului „La vatra satului”, cel mai frumos rost al unei asemenea sărbători: să ne amintească cine suntem, de unde venim și ce avem datoria să lăsăm celor care vin după noi.

31 august 2026 р. | Categorie: Cultură

 La Ostrița, unde tradiția  ține aprins sufletul românității: prima ediție a Festivalului „La vatra satului”, cel mai frumos rost al unei asemenea sărbători: să ne amintească cine suntem, de unde venim și ce avem datoria să lăsăm celor care vin după noi.

Este cu adevărat lăudabil și înălțător faptul că o tânără dăruită de Dumnezeu cu har și talent, prof. Ana-Maria Calancea, animată de o profundă dragoste pentru neam, tradiție și frumosul românesc, a reușit să dea viață Ansamblului Folcloric „Mărgăritar” și să adune în jurul său talente din toate satele comunei.

Cu pasiune, răbdare și dăruire, tânăra profesoară seamănă în sufletele celor mici și celor mari dragostea pentru cântecul și portul strămoșesc, făcând ca zestrea folclorică a acestor meleaguri să nu rămână doar o amintire a trecutului, ci să respire și să înflorească în generațiile de astăzi și cele ce vor veni

A fost o zi în care Ostrița și-adeschislargporțilesufletului și și-a chemat oamenii acasă, la vatra strămoșească, acolo unde cântecul se naște din dor, catrința și ia românească sunt scoase din lada cu zestre a neamului, iar tradiția își continuă drumul dinspre bunici spre copii.

Curtea Liceului din Ostrița s-a îmbrăcat în straie de sărbătoare și a devenit, pentru o zi, o adevărată vatră a culturii și spiritualității românești. Aici, în cântec, joc și voie bună, s-a desfășurat prima ediție a Festivalului local „La vatra satului”, o frumoasă și generoasă inițiativă a domnului primar Vasile Țurcan, dedicată promovării și păstrării tezaurului folcloric românesc.

A fost o sărbătoare care nu s-a mărginit la scenă și spectacol. A fost o întâlnire cu rădăcinile, cu memoria și cu sufletul unei comunități care știe că un neam rămâne puternic atât timp cât își cinstește trecutul și își păstrează vie moștenirea.

Când portul strămoșesc devine o poveste vie

Sărbătoarea a început cu o impresionantă paradă a portului popular. Din fața Primăriei și până la scena din curtea Liceului Ostrița, alaiul participanților a pornit într-o adevărată călătorie prin memoria satului.

Îmbrăcați în straie strămoșești, oamenii au defilat cu demnitate și bucurie, purtând în țesături și cusături nu doar frumusețea portului popular, ci și taina unei moșteniri păstrate cu sfințenie.

Pe acordurile melodiei emblematice a Bucovinei, „Cântă cucul”, alaiul a înaintat spre locul sărbătorii, iar cântecul părea să lege, pentru o clipă, generațiile de astăzi de cele care au trecut cândva pe aceleași ulițe, purtând aceleași straie și aceleași doruri.

O sărbătoare cu gândul la cei care apără pacea

Bucuria întâlnirii nu a fost lipsită de recunoștință și de gândul la cei care, departe de casele lor, își pun viața în slujba păcii.

Festivalul a avut un caracter caritabil, fiind dedicat cu respect și recunoștință ostașilor care luptă pentru pacea noastră. Pe parcursul întregii zile, cei prezenți au contribuit la fondul de susținere a apărătorilor, transformând sărbătoarea într-un gest de solidaritate și de omenie.

Zestrea satului – păstrată cu dragoste și luminată de sărbătoare

Un loc aparte în cadrul festivalului l-a ocupat zona expozițională, unde fiecare sat al comunei Ostrița și-a amenajat cu multă dăruire propriul cort festiv.

Acolo, în mijlocul sărbătorii, a prins din nou viață lumea de odinioară. Catrințe, lăicere, trăistuțe și alte piese autentice din zestrea strămoșească, lucrate cu răbdare, migală și dragoste, au fost așezate la loc de cinste.

Fiecare cusătură părea să poarte un nume, fiecare țesătură – o amintire, fiecare obiect – o frântură din viața celor care au fost înaintea noastră.

Iar mesele încărcate cu bucate tradiționale au întregit această imagine de sărbătoare a satului românesc, în care ospitalitatea și bunătatea au stat la aceeași masă cu tradiția.

O contribuție deosebită au avut-o starostii satelor din comuna Ostrița, care s-au alăturat cu implicare și responsabilitate echipei de organizare, participând atât la amenajarea spațiilor, cât și la primirea oaspeților, cu acea căldură și ospitalitate care au fost dintotdeauna podoaba satului bucovinean.

Oaspeți de vază, între oameni cu aceeași dragoste de cultură

Sărbătoarea a fost onorată de prezența unor oaspeți de seamă, iar întâlnirea lor cu comunitatea din Ostrița a adus evenimentului o notă aparte de eleganță și înaltă ținută culturală.

Românii din Ostrița s-au bucurat de prezența și piosul mesaj al domnul Toma-Cristian Dacica, consul în cadrul Consulatului General al României la Cernăuți, și domnul Andrei Cemordan, consilier superior în cadrul Ministerului Culturii din România.

Prezența domniilor lor a reprezentat un frumos semn de apropiere, solidaritate și sprijin pentru valorile culturale românești, pentru acele tradiții care, indiferent de vremuri și hotare, continuă să vorbească aceeași limbă a sufletului.

Cântecul Bucovinei a urcat pe scenă

O contribuție esențială la reușita și frumusețea acestei prime ediții au avut-o colectivele artistice ale Caselor de Cultură din întreaga comună Ostrița, aflate sub coordonarea Secției de Cultură și Turism a comunei Ostrița, prin doamna Greta Spataru.

Scena s-a transformat într-un adevărat altar al cântecului și jocului popular, iar rând pe rând, formații, ansambluri, soliști și copii au adus în fața publicului frumusețea inconfundabilă a folclorului bucovinean : Formația vocal-folclorică „Mărgăritar” din Ostrița, gazda festivalului, condusă artistic de Ana-Maria Calancea-Melnic, și solistul-instrumentist Arsenii Calancea, Grupul vocal „Fetele din Godinești” și Ansamblul „Plai” din Godinești, ambele coordonate de Carina Crețu-Scripcaru, Grupul vocal-folcloric „Altița”, conducător artistic Natalia Cevca din Buda Mică, Ansamblul etno-folcloric „Opincuța” din Horbova, alături de solista Alina Muraru; ansamblurile coregrafice „Speranța”, „Ghiocelul” și „Mugurelul”, coordonate de Maria Buzduga și Iuliana Ciobanu; precum și Grupul vocal de copii, condus artistic de Nadiia Prescure, solistul Gheorghe Andruseac din Mamornița.

Oaspeți care au venit cu cântecul în suflet

Farmecul festivalului a fost întregit de prezența invitaților speciali - Maestrul Nicolae Hacman, veritabil fiu al satului Ostrița, revenit simbolic la vatra care i-a fost leagăn și rădăcină, Formația vocal-folclorică „Perla”, împreună cu solistele Anghelina Chibac și Daniela Chibac, sub îndrumarea profesorului-coordonator Iurie Levcic, Grupul folcloric „Străjerii” din satul Dolheștii Mici, județul Suceava, România, aducând peste Prut parfumul și glasul satului românesc de dincolo de graniță, Orchestra „Dinastia” de la Casa de Cultură din satul Ceahor, condusă de Marian Gabor, Ansamblul vocal „Muguraș” de la Gimnaziul №1 „Vector” din orașul Cernăuți, condus artistic de Delia Rusnac.

A fost un adevărat maraton al cântecului, jocului și dorului bucovinean, în care fiecare formație a adus pe scenă o parte din sufletul locului.

Vatra rămâne vie

Prima ediție a Festivalului „La vatra satului” a demonstrat un lucru simplu și profund: acolo unde oamenii își iubesc rădăcinile, tradiția nu moare.

Ea se transmite din cântec în cântec, din ie în ie, din poveste în poveste, din sufletul bunicii în sufletul copilului. Se păstrează în lada cu zestre, în glasul doinei, în pașii dansului popular și în felul în care oamenii se adună împreună atunci când este sărbătoare.

Și poate că acesta este cel mai frumos rost al unei asemenea sărbători: să ne amintească cine suntem, de unde venim și ce avem datoria să lăsăm celor care vin după noi.

Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi, tuturor celor care au cântat, au jucat, au pregătit, au primit oaspeți și au dăruit din sufletul lor acestei prime ediții.

Fie ca „La vatra satului” să devină o tradiție a Ostriței, o sărbătoare a întâlnirii și a comuniunii, a cântecului și a identității românești.

Să rămână vatra aprinsă, cântecul viu, portul strămoșesc cinstit, iar tradiția – nepieritoare!

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți