Cum afectează criza din Ormuz UE și Ucraina

26 august 2026 р. | Categorie: Noutăţi

Cum afectează criza din Ormuz UE și Ucraina

Deși președintele SUA, Donald Trump, inventează noi metode de presiune asupra Iranului — de la declararea Strâmtorii Ormuz drept „un nou teritoriu al SUA”, până la impunerea celor mai dure sancțiuni din istorie și lansarea unei „operațiuni economice” pentru izolarea Teheranului — Washingtonul nu a reușit să obțină blocarea completă a Strâmtorii Ormuz. Statele Unite au reușit doar să creeze o rută prin care, în fiecare noapte, trec până la 20 de nave.

Lunile de escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu afectează piețele energetice mondiale: de la scumpirea petrolului și gazelor până la retragerea Emiratelor Arabe Unite din OPEC. O altă consecință a crizei este nivelul record de scăzut al rezervelor de gaze ale UE înaintea sezonului rece.

Experții consideră că, în cazul unei ierni blânde, Uniunea Europeană nu va întâmpina probleme majore. Dar ce se va întâmpla dacă iarna va fi aspră? În plus, Ucraina depinde de importurile de gaze din UE. Cum a influențat blocarea Strâmtorii Ormuz economia europeană? A fost depășită criza carburanților pentru aviație? Vor avea țările europene suficiente gaze?

Cum afectează criza din Ormuz UE și Ucraina

Doar în primele 44 de zile ale războiului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, cheltuielile Uniunii Europene pentru energie au crescut cu peste 22 de miliarde de euro, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ulterior, această sumă a continuat să crească. Pe acest fond, în luna mai, Bruxellesul și-a redus prognoza privind creșterea economică a UE în 2026, de la 1,4% la 1,1%. Pentru zona euro, prognoza a fost redusă și mai mult, până la 0,9%.

Înainte de izbucnirea războiului din Iran, se anticipa o creștere moderată a economiei europene și o scădere a inflației. După escaladarea conflictului, însă, perspectivele s-au deteriorat. Inflația anuală a ajuns la 3,2%, depășind ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. Principalul motiv este creșterea prețurilor la energie pe fondul perturbării livrărilor din zona Golfului Persic.

La Comisia Europeană, turbulențele de pe piețele energetice sunt considerate „al doilea șoc în mai puțin de cinci ani”, după 2022, când invazia Rusiei în Ucraina a provocat în UE cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii. Bruxellesul avertizează că dependența Uniunii de combustibilii fosili importați o face vulnerabilă ori de câte ori tensiunile geopolitice amenință aprovizionarea mondială.

Bruxellesul se aștepta ca traficul comercial prin Ormuz să înceapă să se redreseze abia în septembrie și să rămână limitat până la sfârșitul anului 2026, iar prețurile la energie să revină la nivelurile de bază până la sfârșitul lui 2027. Într-un asemenea scenariu, inflația ar putea ajunge anul viitor la 3,5%, iar ritmul anual de creștere a PIB-ului ar putea coborî la 0,7%.

În același timp, experții de la Chatham House recunosc că nici măcar redeschiderea bruscă a Strâmtorii Ormuz nu ar rezolva problema vulnerabilității energetice a UE, care depinde în mare măsură de gazele naturale costisitoare și de aprovizionări considerate nesigure.

Rezerve scăzute înainte de iarnă

După reducerea drastică a livrărilor de gaze rusești prin conducte către UE, începând din 2022, Uniunea a importat cantități tot mai mari de gaz natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Dacă în 2021 SUA asigurau 28% din importurile europene de GNL, în 2025 ponderea a crescut la 58%, iar în primul trimestru al anului 2026 a ajuns la 63%.

Se aștepta ca Uniunea Europeană să apeleze tot mai mult la Qatar ca principal furnizor de GNL. Înainte de războiul din Iran, Doha intenționa să-și dubleze capacitățile de export de GNL și să devină al doilea cel mai mare exportator mondial, după SUA. Acest lucru ar fi permis statelor UE să-și diversifice semnificativ sursele de aprovizionare.

Părea că UE învățase să trăiască fără crize energetice, iar Statele Unite și Norvegia înlocuiseră Rusia ca principali furnizori de gaze. Iarna 2026–2027 se anunța cu prețuri mai mici și cu o relansare a industriei, însă războiul din Orientul Mijlociu a schimbat radical situația.

În primul rând, atacurile cu rachete iraniene au distrus 17% din capacitatea complexului de la Ras Laffan, din Qatar, unul dintre principalele centre mondiale de producție a gazului lichefiat. Qatarul asigură aproximativ 20% din producția mondială de GNL.

În al doilea rând, în urma bombardamentelor asupra Iranului, prețul gazelor în UE a crescut până la 50–60 de euro/MWh, mai mult decât dublu față de nivelul de dinaintea războiului. După instaurarea armistițiului, petrolul s-a ieftinit, însă gazele nu au urmat aceeași tendință: în prezent, acestea costă 60–65 de euro/MWh.

O asemenea creștere a prețurilor perturbă mecanismul tradițional de aprovizionare cu gaze înaintea iernii. În mod obișnuit, gazele se ieftineau vara, iar până la sfârșitul lunii octombrie UE acumula aproximativ 100 de miliarde de metri cubi în depozitele subterane. În această vară însă, prețurile nu au scăzut.

Mai mult, nivelul rezervelor este unul record de scăzut: la începutul lunii august, depozitele europene erau umplute în proporție de aproximativ 60%, echivalentul a circa 60 de miliarde de metri cubi.

Experții și participanții de pe piață consideră că nivelul recomandat de UE — 90% până la 1 noiembrie sau 1 decembrie — este deja foarte greu de atins. Dacă iarna va fi severă, prețurile ar putea crește puternic, iar Uniunea Europeană s-ar putea confrunta din nou cu o criză energetică.

Reprezentantul special al lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, a ironizat situația. „UE se află în pragul unei crize energetice din propria vină”, a scris acesta, publicând un grafic privind nivelul de umplere a depozitelor și o imagine cu Jon Snow din serialul „Urzeala tronurilor”, în care expresia „Winter is coming” („Iarna se apropie”) a fost înlocuită cu „Bills are coming” („Vin facturile”), făcând referire la prețurile gazelor și energiei electrice.

„Vara este de obicei o perioadă liniștită, dar nu și anul acesta. În cel mai bun caz, depozitele vor fi umplute în proporție de 70–80% înaintea sezonului de încălzire. Dacă iarna va fi blândă, nu va fi nimic grav. Dacă va fi rece și fără vânt, vor începe problemele”, avertizează Anne-Sophie Corbeau, expertă în energie la Universitatea Columbia.

Potrivit acesteia, înainte de războiul din Iran, SUA și Qatar promiteau să crească livrările pe piața mondială, iar prețurile reflectau așteptările privind un surplus de gaze. Din acest motiv, UE nu s-a grăbit să-și umple depozitele subterane, mizând pe o scădere a prețurilor în timpul verii.

Prelungirea războiului din Orientul Mijlociu riscă însă să dea peste cap acest calcul, mai ales pe fondul concurenței pentru GNL cu țările asiatice. Situația este agravată și de valul de căldură din această vară.

„Când a început războiul, am crezut că nu va fi nimic grav și că Asia va consuma ceva mai puțin gaz. Dar căldura și utilizarea aparatelor de aer condiționat au făcut ca cererea să crească, dimpotrivă”, explică Corbeau.

Totuși, cât timp războiul cu Iranul continuă, situația Uniunii Europene rămâne incertă, subliniază analiștii Oxford Institute for Energy Studies. Prețurile contractelor futures indică posibilitatea ca, în ianuarie, gazele să fie mai ieftine decât în prezent.

Și Agenția Europeană pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei (ACER) consideră că nu este inevitabilă o criză severă. În ultimii ani, UE și-a extins capacitățile de regazificare a gazului lichefiat.

„Capacitățile de regazificare vor contribui la compensarea deficitului de gaze din depozitele subterane, cu condiția existenței unei oferte adecvate de GNL”, susține ACER.

Prin urmare, dacă războiul din Iran se va încheia, UE ar putea trece fără probleme majore peste iarnă. Situația rămâne însă imprevizibilă.

Prețurile ridicate și ritmul lent de acumulare a gazelor în depozitele europene, provocate de dificultățile de import și de temperaturile ridicate, ar putea afecta și Ucraina, mai ales pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii sale de gaze și al pregătirilor pentru o iarnă dificilă. Acest lucru ar duce la scumpirea importurilor.

Industria aviatică: catastrofa a fost evitată

Pe fondul războiului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz, combustibilul pentru aviație a început să se scumpească, obligând companiile aeriene să reducă numărul de zboruri și să majoreze prețurile biletelor.

În aprilie și mai, companiile aeriene descriau noua criză drept una potențial mai gravă decât pandemia, iar experții se temeau de apariția unei penurii sistemice de combustibil în luna mai.

În pofida reducerii semnificative a numărului de zboruri, în luna iunie UE a anunțat, după adoptarea unor măsuri anticriză, că cel mai grav scenariu a fost evitat. Situația aprovizionării cu combustibil s-a stabilizat datorită creșterii importurilor din Statele Unite și Nigeria.

Totuși, scumpirea bruscă a combustibilului afectează puternic aeroporturile regionale și companiile aeriene, întrucât achiziția kerosenului reprezintă aproximativ 25–30% din cheltuielile operaționale ale transportatorilor. Din acest motiv, companiile sunt nevoite să renunțe la rutele nerentabile.

Potrivit comisarului european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, pasagerii ar putea resimți pe deplin efectul creșterii prețurilor biletelor spre sfârșitul anului 2026 sau în 2027, când vor expira contractele de hedging ale companiilor.

În același timp, el a subliniat că UE dispune de rezerve strategice de combustibil pentru aviație și este pregătită să răspundă unor eventuale noi provocări

Zorile Bucovinei cu referire la Ukrainska pravda, TSN ua.