03 septembrie 2026
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Limba mea maternă – Sunete de nai, Doină și baladă, Dulcele meu grai.

26 august 2026 р. | Categorie: Cultură

Limba mea maternă –

Sunete de nai,

Doină și baladă,

Dulcele meu grai.

Limba noastră maternă

(31 august – Ziua Limbii Române)

Despre limba maternă s-au  scris și se scriu în permanență: versuri, proză, eseuri, cântece, balade, doine... Fiecare popor are limba lui și se mândrește cu asta. Pentru fiecare trăitor pe acest pământ limba maternă este poarta ce se deschide spre lume. În limba asta rostește primele cuvinte, recită primele poezii, râde, plânge, visează, speră, gândește, fiecare în limba lui.

Noi, românii, avem limba noastră română. Bogată, frumoasă, melodioasă, cântată de-a lungul secolelor de marii noștri înaintași.  E bine ca fiecare om să cunoască mai multe limbi, dar pe a sa maternă este o datorie sfântă să o cunoști.

Deși sunt profesoară de limba franceză, cunosc la perfecție și limba de Stat, și mai cunosc și alte limbi, dar pentru mine graiul meu e cel mai sfânt.

În limba mea maternă am publicat cărți, articole la ziare și reviste, vorbesc la Conferințe, întâlniri  Simpozioane, prezentări de carte, în primul rând în limba maternă, apoi și în alte limbi, dacă e nevoie.

Tot în limba maternă îi obișnuiesc să scrie și să compună și pe discipolii mei, din cenaclul literar „Lămâița” de la liceul din Cupca. Desigur, că scriu uneori elevii noștri și în limba ucraineană, fac unele încercări de a scrie câte ceva, chiar și în limbi străine, dar principalul mod de a se exprima rămâne totuși limba maternă. Nu odată versurile lor au văzut lumina tiparului în ziarele noastre, dar și în revistele pentru copii „Recreația Mare” și „Prichindeii”. 

Scriind și publicând de-a lungul anilor, mai mult proză și publicistică, nu puteam să nu scriu și versuri. Azi, aș vrea să propun cititorilor noștri două poezii pe care le-am publicat nu odată pe paginile ziarelor noastre, le-am inclus și în cartea mea de versuri, le recit sau citesc la diferite manifestări, atunci când e nevoie. Sunt versurile dedicate limbii materne.

Ca româncă îmi iubesc vorba dulce românească, portul, credința, neamul, baștina. Cu ele plec în lume, și oriunde nu m-aș duce nu uit că acestea sunt valorile noastre spirituale.

ELEONORA SCHIPOR

Limba mea maternă

Limba mea maternă –

Sunete de nai,

Doină și baladă,

Dulcele meu grai.

Limba mea maternă –

Cântec de vioară,

Crin îngândurat,

Zâmbet de fecioară.

Limba mea maternă –

Clinchet de cristal,

Primăvară nouă,

Fluier și caval.

Limba mea maternă –

Busuioc în floare,

Tril de ciocârlie,

Răsărit de soare.

Limba mea maternă –

Dor de Bucovină,

Murmur de izvor,

Spicul în lumină.

Limba mea maternă –

Mireasmă de-alun,

Codrul ce răsună,

Seară de Crăciun.

Limba mea maternă –

Scriptură străveche,

Pasăre măiastră,

Dor fără pereche.

Limba mea maternă –

Vatră strămoșească,

Perlă carpatină,

Vorbă românească.

Limba mea maternă –

Răsărit de soare,

Casă părintească,

Strai de sărbătoare.

Limba mea maternă -

Toamnă purpurie,

Eternă poveste,

Mir și bucurie.

Eleonora Schipor

Este limba noastră

Doină și baladă,

Rugă și tămadă,

Pomii în livadă –

Este limba noastră.

Vis de vitejie,

Dulce armonie,

Fală și mândrie –

Este limba noastră.

Perlă carpatină,

Floare din grădină,

Splendidă, divină –

Este limba noastră.

Apă de izvor,

Speranță și amor,

Dragoste și dor –

Este limba noastră.

Trandafir în floare,

Rouă și răcoare,

Cânt de sărbătoare –

Este limba noastră.

Strămoșești țărâne,

Vălurinde grâne,

Fața albă-a pâinii –

Este limba noastră.

Pasăre măiastră,

Busuioc în glastră,

Soare în fereastră –

Este limba noastră.

Eleonora Schipor