Ministerul Apărării din România a confirmat că drona era rusească de tip „Geran-2”. Bucureștiul a făcut apel la NATO după ce o dronă rusească a lovit un bloc înalt din Galaț

Ministerul Apărării din România a confirmat că drona era  rusească de tip „Geran-2”. Bucureștiul a făcut apel la NATO după ce o dronă rusească a lovit un bloc înalt din Galaț

Bucureștiul a informat deja țarile Uniunii Europene, aliații NATO și Secretarul General al Alianței despre incident. România a solicitat, de asemenea, accelerarea transferului de echipamente anti-dronă pentru a consolida protecția spațiului său aerian.

În orașul românesc Galați, o dronă de atac rusească „Geran-2” („Shahed”) s-a prăbușit într-un bloc înalt rezidențial, provocând un incendiu la etajul 10. Nu au existat victime în urma incidentului, dar două persoane au fost rănite.

Ministerul Apărării din România a confirmat că drona era  rusească de tip „Geran-2”. Drona a căzut pe acoperișul unui imobil rezidențial în noaptea spre 29 mai, în timpul unui alt atac rusesc asupra instalațiilor civile și de infrastructură ucrainene din apropierea graniței cu România, scrie NV.

Potrivit presei românești, aproximativ 70 de locuitori au fost evacuați din clădire. Pirotehnicienii Serviciului Român de Informații au stabilit că întreaga încărcătură explozivă a dronei detonase deja, așa că nu exista pericolul unei a doua explozii.

Printre răniți s-au numărat o femeie care a suferit arsuri de gradul I și un băiat de 14 ani care a avut un atac de panică.

Pentru a intercepta drona, armata română a deplasat de la Baza Aeriană Fetești două avioane de vânătoare F-16. Acestea au fost sprijinite și de un elicopter. Piloților li s-a dat permisiunea de a lovi ținta. După detectarea dronei, locuitorii din județele Galați, Tulcea și Brăila au fost avertizați prin intermediul sistemului de alertă de urgență Ro-Alert.

Ministerul român de Externe a numit prăbușirea dronei rusești într-o clădire rezidențială o „escaladare gravă și iresponsabilă” din partea Rusiei.

„Federația Rusă poartă responsabilitatea directă pentru aceste acțiuni grave și iresponsabile”, a declarat Ministerul român de Externe.

Bucureștiul a informat deja țarile Uniunii Europene, aliații NATO și Secretarul General al Alianței despre incident. România a solicitat, de asemenea, accelerarea transferului de echipamente anti-dronă pentru a consolida protecția spațiului său aerian.

Incidentul a fost unul dintre cele mai grave cazuri de intrare a dronelor rusești de atac pe teritoriul românesc de la începutul războiului de amploare al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

„Armata are limitări stricte”: Ministerul Apărării din România a explicat de ce drona rusească nu a fost doborâtă.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, Cristian Popovici, a răspuns la întrebarea de la Digi24 despre motivul pentru care drona prăbușită la Galați nu a fost doborâtă. Popovici a spus că armata românească nu poate „risca să creeze amenințări și mai mari decât cele pe care le putem preveni” și a menționat, de asemenea, că „armata are limitări stricte”, citează NV.

Potrivit acestuia, primele alerte aeriene preliminare în zonele de frontieră ale României cu Ucraina au început la ora 0:18 [în timpul atacului dronelor rusești asupra regiunii Odesa — ed.]. La acea oră, armata românească monitoriza constant traiectoriile dronelor folosind radare terestre. În jurul orei 01:54, una din drone, conform semnalelor radar, a intrat în spațiul aerian național al României din direcția Reni, se deplasa la o altitudine de aproximativ 600 de metri și cobora. „A efectuat și mai multe viraje, motivul pentru care încercăm să-l înțelegem”, a adăugat Popovici.

Această dronă a dispărut de pe radar în sudul municipiului Galați, iar în câteva minute după aceea, la 112 a fost primită o sesizare privind un incendiu cauzat de căderea dronei pe acoperișul unui bloc de apartamente, a explicat Popovici.

Întrebat de ce drona nu a fost doborâtă, el a răspuns: „Aceasta este o problemă legitimă, iar cetățenii ar trebui să știe că facem tot posibilul, dar armata are restricții foarte stricte în această situație, deoarece nu putem risca să creăm mai multe amenințări decât cele pe care le putem preveni. Legea ne permite să deschidem focul în anumite circumstanțe asupra acestor obiecte folosite în conflictul din Ucraina, dar cu condiția ca viețile populației și bunurile să fie protejate.”

Informează Zorile Bucovinei, Cernăuți