La Budeneț, Storojineț, au doinit păduri și pomii dați în floare cu zumzet de albine și au murmurat izvoare, a strălucit soarele dragostei de Neam, Tradiții, Datini, cu cuvântul Românesc care zidește și unește - Savantul, Poetul, Profesorul Grigore Bostan a fost comemorat la baștină – satul Budeneț, comuna Ciudei, Storojineț, Ucraina – la 86 de ani de la naștere. În tot ce a făcut şi a realizat, cum a trăit, Grigore Bostan a fost Român!

La Budeneț, Storojineț, au doinit păduri și pomii dați în floare cu zumzet de albine și au murmurat izvoare, a strălucit soarele dragostei de Neam, Tradiții, Datini, cu cuvântul Românesc care zidește și unește - Savantul, Poetul, Profesorul Grigore Bostan a fost comemorat la baștină – satul Budeneț, comuna Ciudei, Storojineț, Ucraina – la 86 de ani de la naștere. În tot ce a făcut şi a realizat, cum a trăit, Grigore Bostan a fost Român!

La Budeneț, comuna Ciudei, baștina Poetului, Profesorului, Omului, Academicianului Grigore Bostan, s-a desfășurat cea de-a 3-a ediție a Festivalului Etnofolcloric ” Doiniți păduri”, dedicat celei de-a 86-a aniversări de la naștere a marelui Bărbat al Neamului, Patriotului care a contribuit la renaşterea conştiinţei naţionale în Bucovina istorică,  şi-a asumat menținerea spiritualităţii în acest leagăn al românității înstrăinat de Ţară, care a fost și a rămas ”cu cerul umed în cununi de brazi aproape de tulpină şi de vatră...”, un ram înmugurit a acestei conștiințe naționale.

Personalitate de vârf a Bucovinei ce până în prezent nu poate fi înlocuită de nimeni, care în timpul  vieţii a devenit Membru de Onoare al Academiei Române, Grigore Bostan merită, desigur, ca nimeni altul, să-i fie apreciate meritele deosebite şi să devină, măcar post-mortem,  Membru Corespondent al AR.

Specificând meritele savantului, trebuie să spunem că tezaurul pe care  ni l-a lăsat Grigore Bostan e menit să cultive spiritul şi sentimentul naţional, în primul rând, pentru tânăra generaţie, iar rădăcina lui e în opera academicianului, pe care trebuie s-o studieze tinerii.

Grigore Bostan  a fost preşedinte fondator al Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”, şi-a pus sufletul în păstrarea Catedrei, pe care a condus-o un sfert de veac, a fost scut de apărare pentru studenţi. Ca exponent al culturii române, al societăţii româneşti, mai presus de orice  punea interesele naţionale, ale Catedrei. Activitatea sa ştiinţifică i-a adus renume mondial de Membru de Onoare al Academiei  Române, al Academiei de Ştiinţe din Ucraina, SUA etc., fiind menţionat în enciclopediile lumii.

Titularul Catedrei de Filologie Română şi Clasică, Grigore Bostan a fost, în primul rând, poet, înainte de a fi dascăl, doctor în filologie, academician, savant. Poetul a cultivat o poezie originală de o frumuseţe neobişnuită, o poezie cu înţelesuri adânci, ce-şi are izvoarele în creaţia populară, în istoria, cultura poporului român.

În poezia sa el a biciuit impostura, făţărnicia, ne învăţa că omul trebuie să fie  onest, cinstit, nu i-a plăcut duplicitatea unora care, din păcate, fac şi astăzi paradă din patriotism ce a devenit un mijloc de a face parale. Grigore Bostan a fost patriot prin însăşi esenţa sa, a ţinut la neamul românesc, l-a protejat prin ceea ce a făcut şi a creat, ne-a învăţat că patriotismul nu poate fi o marfă, pe care o vinzi la stânga şi la dreapta, cum, de altfel, se întâmplă şi în prezent.

Grigore Bostan a avut demnitate, verticalitate, a scris în opera sa adevărul şi a luptat pentru el. Graţie Domniei Sale s-a revenit la grafia latină, la veşmântul firesc al limbii române.

Osârduind  împreună cu erudita sa soţie, dr Lora, Grigore Bostan, ne-a lăsat monumentala lucrare despre scriitorii din Bucovina, “volumul „Pagini de literatură română”.

Au doinit păduri și pomii dați în floare cu zumzet de albine și au murmurat izvoare, a strălucit soarele dragostei de Neam, Tradiții, Datini, cu cuvântul Românesc care zidește și unește, adresat de dl primar Anatolie Pițul ilustrului său consătean, astfel precum i-a fost sufletul acestui mare Patriot și Dascăl de la Dumnezeu –  pe scena Casei de Cultură din satu-i natal, Budeneț, prin talentele incontestabile etalate în constelația spirituală a acestei vetre românești, o dovadă elocventă că aici, la poale de Carpați, dăinuiește o vrednică comunitate de români care își păstrează rădăcina – Limba, Datinile și Tradițiile –  tezaurul folcloric moștenit din moși-strămoși, la  cea de a III –a ediție a Festivalului Etnofolcloric ” Doiniți păduri”, dedicat marelui Bărbat al Neamului – Grigore Bostan. În cadrul evenimentului au răsunat numeroase cântece populare autentice, iar participanții au recitat din creațiile poetului, aducând un omagiu operei și moștenirii sale culturale – folclor, poezie, proză, cântece populare, din tot ce sufletul românesc vibrează cu fiorii iubirii, au împletit tinerii de la mai toate instituțiile de învățământ din satele comunei: Ciudei, Budeneț, Igești.

Dorul care ne însoțește întreaga noastră viață și care nu ne lasă să uităm cine suntem ne-a pătruns în suflete cu cântecele acestor tineri talentați, demni de ilustrul lor predecesor

Anume graţie profesorilor, primarului Anatolie Pițul, cel ce-şi „pierde vârsta dincolo de soare” - Scriitorul, Academicianul, Pedagogul şi Savantul Grigore Bostan, nu rămâne „cu paşii uitaţi între zile, acoperit de  norii cenuşii ai uitării”,  a avut parte de o frumoasă, impresionată și neuitată sărbătoare, pe măsura sufletului său frumos, dătător de virtuți,  demnitate.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți