Mi-e dragă Bucovina, plaiul meu, baștina mea. Cu Siretul ce-și duce apele la vale, nu în zadar zona noastră e numită simplu și frumos - Valea Siretului. Mi-e dragă cu munții Carpați ce se văd în zare, cu câmpurile, livezile, pomii, cărările, fântânile, casele, oamenii noștri harnici, buni, talentați..

Avem aici în Bucovina atâtea denumiri, titluri frumoase legate de Bucovina. Am hotărât de data aceasta să fac niște poze cu cărțile de istorie, artă, învățământ, literatură, cultură, turism...toate legate de Bucovina. Sincer vorbind nu mi-a prea ieșit, am multe, chiar foarte multe adunate de-a lungul anilor, în biblioteca mea proprie. Nici nu mi-au încăput în telefonul mobil. Apoi, o serie de reviste, de ziare, almanahuri... cu frumoase denumiri legate de Bucovina sau bucovineni. Mă leagă o prietenie, o colaborare de aproape o jumătate de veac, cu primul ziar românesc (pe atunci se numea moldovenesc), „Zorile Bucovinei”, care acum apare online, avem un alt ziar ce apare tipărit, care acum se numește „Monitorul Bucovinean”, cu care de asemenea colaborăm. Mai avem revistele „Glasul Bucovinei”, „Mesager Bucovinean”, iar în Sudul Bucovinei avem „Bucovina Literară”, dar și o altă importantă revistă „Dulce Bucovină”. Am selectat câteva titluri de monografii legate de denumirile respective: „Cupca, un sat din Bucovina”, „Crasna, un colț de eternitate românească din Bucovina”, „Rădăuți – o perlă a Bucovinei”. Aș vrea să amintesc aici și cărțile regretatului autor crăsnean, fratele poetului martir Ilie Motrescu, ilustrul domn Nicolae Motrescu care a scos de sub tipar trei cărți de valoare cu titlul: „Crasna Bucovinei”. Nu vom uita să amintim faimoasa „Enciclopedia Bucovinei”, avându-i ca autori pe regretatul Emil Satco și finalizată de vrednica sa fiică Alice Niculică din Suceava. Apoi am selectat discurile, casetele cu înregistrările artistei Maria Iliuț, crăsneanca noastră talentată, stabilită la Chișinău, protagonista cărții mele „O privighetoare de munte cu nume de baladă”, toate având genericul „Numai cânt și dor de Bucovina”. Iar cel mai iubit cântec al multora dintre noi, al tânărului interpret de folclor Grigore Gherman, originar din ținutul Herței, se numește „Grigoraș din Bucovina”.

Nu vom uita că una dintre primele poezii ale marelui poet al neamului, Mihai Eminescu, se numește „N-oi uita vreo dată Dulce Bucovină”, că el și-a purtat pașii prin draga noastră Bucovină, că a studiat la Cernăuți, orașul care este inima Bucovinei.

Dar câte denumiri avem legate de Bucovina, chiar dacă denumirile de Bucovina sau bucovinean, nu figurează, dar ne arată peisaje, secvențe, fotografii, reproduceri, evenimente, locuri, oameni, legate toate de Bucovina.

Avem atâtea cântece, poezii, poeme, legate sau având denumiri bucovinene. Am ales o poezie a unui bucovinean rătăcit prin lume, care mi-a fost cândva, coleg de facultate, la Universitatea din Cernăuți. Mi-a mărturist întru-n scurt mesaj (am reluat legătura la un interval de peste 40 de ani), că ne urmărește pe noi, cei rămași la baștină, știe de activitățile noastre, că se bucură de rezultatele și succesele noastre. Iar prin versuri scrise în limba română, ne demonstrează că distanța și timpul nu sunt o piedică în calea dragostei față de Bucovina. Se numește Sergiu Apostol și este originar din Stălineștii Noua Suliței. Iar alături de poezia sa, le-am alăturat pe ale mele, unele în stil popular, pe unele ale membrilor cenaclului literar „Lămâița”. Sunt doar o picătură de dragoste întru-n ocean al iubirii, al dragostei manifestate față de acest sfânt și drag sufletului nostru meleag ce se numește BUCOVINA.

ELEONORA SCHIPOR