Comitetul de organizare a celei de-a XVIII-a ediţii a CISL a fost format din conf. univ. dr. Cristinia Paladian, conf. univ. dr. Felicia Vrânceanu (Universitatea Națională „Yurii Fedkovici” din Cernăuți, Ucraina), prof. univ. dr. Sanda-Maria Ardeleanu, cercetător CSIII habil. Cristina Bleorţu, lector univ. dr. Mariana Şovea (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, România), prof. univ. dr. Ludmila Zbanţ, conf. univ. dr. Angela Grădinaru (Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova).
În deschiderea colocviului au rostit cuvinte de salut Irina-Loredana Stănculescu, consulul general al României la Cernăuți, Ruslan Biloskurskyi, rectorul Universității Naționale „Yurii Fedkovici” din Cernăuți, Yaroslav Redkva, decan al Facultății de Filologie, Mircea A. Diaconu, prorector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Cristinia Paladian şefa Catedrei de Filologie Română și Clasică şi a Universităţii Naționale „Yurii Fedkovici” din Cernăuți. În mesajele de salut a fost evidențiată importanța organizării unor manifestări științifice care să reunească reprezentanți ai mediului academic preocupați de promovarea dialogului științific dedicat libertății în limbaj, cultură și gândire.
În mesajul adresat participanților, consulul general al României la Cernăuți a subliniat că tema acestei ediții a colocviului – „Coșeriu și principiul libertății” – ne invită să redescoperim o dimensiune esențială a gândirii marelui lingvist Eugeniu Coșeriu: libertatea ca fundament al actului de vorbire, al creației lingvistice și al responsabilității culturale. Totodată, diplomatul român a afirmat că, într-un spațiu plurilingv și pluricultural precum cel al Bucovinei, această reflecție asupra libertății capătă o rezonanță aparte, reafirmând vocația limbajului de a uni și de a exprima valorile universale ale culturii naționale.
Lingvistul Eugeniu Coșeriu s-a născut în 1921, la Mihăileni, localitate care se află astăzi în Republica Moldova. După studiile din România și Italia a devenit profesor de lingvistică generală și indo-europeană la Universitatea din Montevideo (Uruguay). În anii ‘50, a dezvoltat bazele teoriei sale lingvistice, care a constat, la început, din dezvoltarea și completarea lingvisticii structurale. A decedat pe 7 septembrie 2002 la Tübingen (https://coseriu.ch/ro/biografie/ )
Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului „Eugeniu Coșeriu” (CISL), cu o tradiţie de peste 30 de ani, reprezintă un eveniment academic de referință în următoarele domenii: semiotică, lingvistică, literatură, ştiinţe umaniste, filosofia limbii, didactică. Inițiat în 1993 la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, CISL s-a dezvoltat constant, devenind itinerant, începând cu anul 2001, în România (Suceava), Republica Moldova (Chişinău) şi Ucraina (Cernăuţi). Din acelaşi an, CISL primeşte numele celui mai mare lingvist de origine română, Eugeniu Coşeriu, iniţiator al acestei manifestări ştiinţifice. CISL „Eugeniu Coșeriu” este organizat o dată la doi ani de către una din universităţile partenere: Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Universitatea Națională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți și Universitatea de Stat din Moldova. Colocviul Internațional de Științe ale Limbajului “Eugeniu Coșeriu” continuă să fie un forum important pentru dezbateri academice, promovând excelența în cercetarea ştiinţifică umanistă și onorând moștenirea teoretică şi aplicativă a unui mare lingvist, militant neobosit pentru afirmarea limbii române şi a spaţiului românesc.
Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului „Eugeniu Coșeriu”, desfăşurat, anul acesta într-un format hibrid, rămâne un reper internaţional în domeniul cercetării ştiinţifice din sfera ştiinţelor limbajului, oferind modele în domeniul cercetării şi încurajând tânăra generaţie să valorifice moștenirea savantului basarabean prin aplicarea principiilor, conceptelor şi gândirii sale pe corpusuri lingvistice şi culturale actuale.
CISL reprezintă o manifestare științifică de o deosebită amploare care reunește cercetători din foarte multe țări, cu tradiții în domeniul academic. În acest context, Catedra de Filologie Română și Clasică beneficiază de oportunitatea de a păstra contactul direct cu mediul academic din România, Republica Moldova, precum și din alte țări.