Sub semnul continuității: Simpozionul științific-internațional „Probleme actuale de filologie română”, ediția a IV-a

Sub semnul continuității: Simpozionul științific-internațional „Probleme actuale de filologie română”, ediția a IV-a

În perioada 8-10 octombrie 2025 la Universitatea din Cernăuți s-a desfășurat Simpozionul științific-internațional „Probleme actuale de filologie română”, ediția a IV-a, care a avut ca temă „Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Cernăuți: 150 de ani de activitate” și s-a bucurat de participarea a peste 100 de oaspeți, dintre care 72 de participanți cu comunicări științifice, studenți, absolvenți, reprezentanți ai mass-media. Acest eveniment de amploare a fost organizat de Universitatea Naţională „Yuriy Fedkovych” din Cernăuţi, Catedra de Filologie Română și Clasică, Centrul de Filologie Română Comparată „Grigore Bostan” în parteneriat cu Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” și s-a desfășurat cu sprijinul Guvernului României, beneficiind de susținerea financiară a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Într-o atmosferă festivă, și, în același timp, încălzită de emoțiile foștilor și actualilor studenți prezenți în sală, Simpozionul a debutat cu mesaje de salut rostite de invitații de onoare ai evenimentului: Iryna Osovska, prorector pentru relații internaționale al Universității Naționale „Yuriy Fedkovych” din Cernăuți, Yaroslav Redkva, decan al Facultății de Filologie din cadrul universității cernăuțene, șefii misiunilor diplomatice ale României acreditate la Kiev și la Cernăuți – Alexandru Victor Micula, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Ucraina, și Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, Daniela Petroșel, decan al Facultății de Litere și Științe ale Comunicării, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, un partener apropiat al Catedrei de Filologie Română și Clasică. Cu un deosebit interes a fost așteptat mesajul video al academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, în timp ce cuvintele arhimandritului Melchisedec Velnic, stareț al Mănăstirii Putna, au readus în atenția celor prezenți o întreagă pleiadă de cărturari formați la Universitatea din Cernăuți.

În prima zi a Simpozionului, în atmosfera solemnă a fostei Săli Sinodale a Mitropoliei Dalmației și Bucovinei, au avut loc ședințele în plen care au adus în atenția celor prezenți probleme actuale ale filologiei române. Cu un deosebit interes a fost așteptată de participanți masa rotundă, în cadrul căreia au fost trecute în revistă principalele momente din evoluția istoriei Catedrei de Limba și Literatura Română de la Universitatea din Cernăuți și, totodată, au fost readuse în atenția participanților marile personalități care au pus bazele acestei prestigioase instituții și au contribuit la promovarea valorilor limbii și culturii naționale. Deosebit de emoționante au fost intervențiile care au amintit celor prezenți numele foștilor studenți care au fost persecutați de regimul sovietic pentru ideile lor.

În a doua zi a Simpozionului activitatea s-a desfășurat pe secțiuni: Probleme ale studierii limbii române: tradiții și perspective, Istorie și critică literară, Cultură și identitate românească, Dialog intercultural. În cadrul Simpozionului, participanții au avut ocazia să viziteze complexul arhitectural al Universității Naționale din Cernăuți și să descopere obiective turistice ale orașului.

Simpozionul s-a încheiat cu o excursie în locuri istorice reprezentative pentru patrimoniul românesc din nordul Bucovinei: Cetatea Hotin, Biserica fortificată de la Toporăuți – ctitorie a domnitorului Moldovei Miron Barnovschi (începutul secolului al XVII-lea) – și Muzeul Regional de Arhitectură Populară și Trai, obiective care au oferit participanților prilejul de a descoperi și valorifica memoria culturală și istorică a regiunii.

Simpozionul cu genericul „Catedra de Limba și Literatura Română: 150 de ani de activitate” a unit trecutul, prezentul și viitorul într-un singur gând – acela al dragostei și al grijii pentru limba română. Catedra rămâne un simbol al dăruirii, al rezistenței culturale și al speranței că generațiile viitoare vor continua să ducă mai departe flacăra spiritului românesc în nordul Bucovinei.