09 august 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Mult zgomot din nimic sau cum Putin o face pe pacificatorul

27 iunie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Nu zadarnic se spune că butoaiele goale fac cel mai mare zgomot. Vladimir Putin a găsit de cuviinţă să răspundă la iniţiativa de pace a preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, solicitând Camerei Superioare a parlamentului FR să anuleze decizia privind acordul de a folosi forţele armate pe teritoriul Ucrainei, adică să i se suspende mandatul anterior de intervenţie militară în Ucraina. Ca şi la data de 1 martie, când parlamentarii ruşi i-au dat stăpânului lor lumină verde de a viola integritatea teritorială a Ucrainei, reacţia a fost imediată, iar rezultatul, desigur, cel dorit de Vladimir Putin. De fapt, şi de data aceasta s-a găsit o cioară albă care a votat contra, demonstrându-se astfel spiritul democratic care domneşte în organul legislativ al Rusiei.

Oricare i-ar fi intenţiile fariseice, demersul lui Putin a fost apreciat şi salutat de organizaţiile internaţionale, implicit de preşedintele Petro Poroşenko, care la întâlnirea de la Strasbourg a evidenţiat că pledează pentru reglementarea relaţiilor cu Rusia, deşi, atâta timp cât Crimeea se află sub ocupaţia rusească, e greu să se revină la normalitate. Lipsirea preşedintelui rus de mandatul privind intervenţia armată în Ucraina, de fapt, n-a schimbat înspre mai bine relaţiile dintre aceste două ţări, deoarece Kremlinul continuă ofensiva propagandistică şi, după cum se vede, nu-i predispus să oprească traficul de terorişti în Ucraina. Comentând suspendarea de către parlamentari a hotărârii de la 1 martie, ziarul „Vedomosti” scrie că V. Putin, în realitate, are în rezervă acordul din 2009 al Consiliului Federativ, care i-a dat preşedintelui de atunci, Dmitri Medvedev, dreptul pe termen nelimitat de a folosi forţele armate pe teritoriile din afara graniţelor în scopul apărării intereselor statului şi etnicilor ruşi. Faptul că permisiunea acordată în 2009 lui Dmitri Medvedev este valabilă şi în momentul de faţă a fost confirmat de surse apropiate Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse. Astfel, prin mediatizata-i solicitare către organul legislativ, Putin a mimat doar marea sa grijă faţă de rezolvarea conflictului din estul Ucrainei.

Nici pace, nici război

Joi, la 26 iunie, cu o zi înainte de expirarea termenului armistiţiului propus de conducerea Ucrainei insurgenţilor din estul ţării, preşedintele Petro Poroşenko a vorbit în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei despre situaţia de ultimă oră din Ucraina. Preşedintele ucrainean a declarat că liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk încep să manifeste interes pentru dialogul cu puterea de la Kyiv în perspectiva reglementării conflictului armat. Primul pas spre reglementarea paşnică l-a făcut puterea oficială a ţării, încetând unilateral pentru o săptămână operaţiunile antiteroriste. Însă condiţiile armistiţiului n-au fost respectate de separatişti, în această perioadă 18 militari ucraineni fiind omorâţi şi 27 răniţi. Până la data de 26 iunie, teroriştii au deschis de 44 de ori focul asupra unităţilor militare, încălcând de circa 60 de ori intenţionat planul de pace al Preşedintelui Poroşenko. Chiar în seara aceleiaşi zile, cu circa 13 ore înainte de încheierea armistiţiului, s-a anunţat că un grup de 100 de persoane a asaltat unitatea gărzii naţionale din centrul or. Doneţk. Iar spre dimineaţă, 27 iunie, Comments.ua a difuzat ştirea că teritoriul dislocării unităţii nr. 3004 a Gărzii Naţionale a fost ocupat de teririşti, după lipte crâncene de şapte ore. Comandantul unităţii ucrainene a fost luat ostatic. Un consilier al ministrului Afacerilor Interne, Zorean Şkireak, a comunicat la un briefing la Kyiv că o parte din insurgenţi sunt de acord să depună armele, însă căpeteniile grupărilor teroriste îi împuşcă pe loc pe cei cu intenţii paşnice. Oricum, puterea de la Kyiv face eforturi de a duce tratative pentru rezolvarea paşnică a situaţiei din estul ţării, admiţând anumite compromisuri şi necesitatea unor reforme radicale, dar care nu vor afecta integritatea şi unitatea statului, nici statutul limbii ucrainene ca limbă unică de stat. Aceasta-i poziţia fermă a preşedintelui Petro Poroşenko – Ucraina stat unitar, statutul constituţional al limbii ucrainene ca limbă unică de stat, iar limbile minorităţilor, inclusiv rusa, cu dreptul de statut regional.

Ţareov se vrea ţar pe ruinele Donbasului

În timpul armistiţiului separatiştii proruşi n-au stat fără treabă. Printre împuşcături, jafuri, provocări, ei au avut răgaz să pună ţara la cale. Ex-deputatul Radei Supreme Oleg Ţareov, dat în urmărire de Procuratura Generală a Ucrainei, a apărut, liber şi vajnic, la dialogul trilateral dintre Ucraina, Rusia şi OSCE. Pe cine reprezintă la masa tratativelor şi ce rol joacă acest instigator, devine clar din următoarea informaţie difuzată de TSN. ua: „La 26 iunie separatiştii din aşa-numitele republici populare Doneţk şi Lugansk au declarat despre formarea uniunii republicilor populare, reuşind să elaboreze şi un proiect de constituţie, cu 20 de articole. Ca organ de conducere a fost ales un consiliu în frunte cu Oleg Ţareov. Există deja şi un parlament comun, format din deputaţi, care şi-au împărţit frăţeşte fotoliile – 30 din regiunea Doneţk şi 30 din Lugansk”. Drept că situaţia financiară e complicată, din care cauză liderii uniunii vor să deschidă o bancă naţională. De mirare e doar că Rusia n-a recunoscut încă noul său satelit.

Maria TOACĂ